Deputat AUR: Guvernul folosește metodologii pseudo-științifice pentru justificarea unor măsuri restrictive și dictatoriale

Deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa devoalează metodele „pseudomedicale” și „pseudoștiințifice” folosite de către actualii guvernanți pentru introducerea unor măsuri restrictive suplimentare. În principiu, este vorba de modificările aduse modului de calcul al ratei incidenţei cazurilor noi de COVID19.

Totodată, Alin Coleșa afirmă că Ministerul Sănătății a modificat „rău intenționat” metodologia de evaluare a riscului în vedea instituirii carantinei, mai exact a mărit punctajul unor criterii precum rată de infectare, trend crescător, precum și a unor alte criterii fără relevanță reală (existența unei farmacii în comunitate,evaluarea unităților medicale din zonă).

Acest guvern extremist, din care se evidențiază neomarxiștii de la USR PLUS, a folosit metode pseudomedicale și pseudoștiințifice pentru instituirea unor măsuri restrictive, ilogice, dicatoriale”, a declarat deputatul AUR.

Prezentăm mai jos principalele observații privind metodologia de evaluare a riscului în vederea instituirii măsurii de carantinare:

  1. Metodologia de determinare a riscului răspândirii virusului SARS-COV-2: A mărit punctajul multor criterii astfel încât să se asigure că nu vom scăpa de starea de alertă, de carantinare, de îngrădirea sau oprirea unor activități economice, de școala online, de toate celelalte restricții care vin la pachet. Astfel s-au mărit punctajele unor indici:
    • trend crescător / 14 zile: de la 10 puncte la 25 puncte;
    • rata de infectare: de la 10 puncte la 20 puncte;
    • cazuri dispersate în comunitate: de la 10 puncte la 15 puncte;
    • cazuri în comunitate plus focarele carantinate: de la 5 puncte la 10 puncte;
  2. În plus sunt punctate multe criterii de o relevanță redusă, cum ar fi:
    • numărul de peste 20 de cazuri în localitățile cu populație de peste 5000 locuitori – 5 puncte;
    • ponderea populației în vârstă de 65 de ani si peste in localitate – 5 puncte;
    • ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunității față de focarele înregistrate în colectivități carantinate – 15 puncte;
    • evaluarea unităților medicale din zonă – 3 puncte;
    • existența unei unități comerciale pentru asigurarea nevoilor esențiale – 2 puncte;
    • existența unei farmacii pentru asigurarea medicamentelor necesare tratamentului – 2 puncte.
  3. Măsurarea incidenței, a ratei de infectare: Rata de infectare sau de incidență a virusului SARS-COV-2 este de fapt o rată cumulată de infectare deoarece la calcularea ei se cumulează toate cazurile pozitive din  ultimele 14 zile. Drept consecință rata reală de infectare este de aproximativ 14 ori mai mică. În acest caz, când se face referire la o rată de 7 la mie, în fapt, este vorba despre o rată reală de doar 0.5 îmbolnaviri zilnice la mia de locuitori.
  4. Neluarea în considerare a reședinței celor cu rezultate pozitive: La calculul ratei de incidență se iau în considerare toți cei cu rezultatele testării pozitive, efectuate într-o anumită localitate, neluându-se în considerare faptul că foarte mulți dintre cei cu rezultate pozitive au reședința în alt oraș decât orașul locului de testare.
  5. Lipsa datelor privind rata medie de eroare a testelor: Testarea pentru SARS-CoV-2 este adecvată în condițiile în care gradul probabil de incidență este mai mare decât rata medie de eroare a testării, doar în acest caz un rezultat pozitiv este probabil să indice  o  infecție  reală. Însă cine cunoaște rata de eroare a testărilor? Nimeni.
  6. Absența morfopatologiei: Așa cum protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 este reglementat printr-un Ordin de Ministru, publicat în Monitorul Oficial, la fel ar trebui reglementată efectuarea morfopatologiei în cazurile celor decedați de Covid-19. Decizia de a nu efectua autopsii pentru studierea morfopatologiei nu ar trebui lăsată la latitudinea șefilor de secții, ci ar trebui să fie obligatorie, creându-se toate condițiile necesare efectuării ei.
  7.  Considerarea mediei procentajelor pozitive: Adevăratul motiv al creșterii ratei de infectare îl constituie creşterea numărului de teste, media procentajelor pozitive nemaiînregistrând o tendinţă evident crescătoare în ultimele 3 luni, la momentul actual acest procentaj situându-se sub nivelul lunilor noiembrie și decembrie ale anului trecut.
  8.  Lipsa datelor privind prevalența bolii în cadrul populației: Valori concludente s-ar putea determina doar dacă testarea vizează un eșantion reprezentativ pentru comunitatea unde se fac aceste analize. Noi însă nu avem niciun fel date asupra incidenței reale.
  9. Lipsa unor statistici comparative: Din datele medicale oficiale știm că, din totalul infectaților, formele severe se întâlnesc într-un procent de 3-5%, iar dintre aceștia aproximativ 10% decedează. Ar trebui realizate statistici comparative cu celelalte viroze mai des întâlnite a.î. populația să fie corect informată, rezultând în mod evident o relaxare psihologică a ei.

Sursa: 60m.ro

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top