Cel mai mare avans în IQ-ul României a fost înregistrat în anii ’70

Romania Info este cenzurat pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Minds / Gab / VKontakte / Clouthub / Rumble


Guvernele totalitare, prin natura lor, reușesc să recruteze și să mobilizeze resursele mult mai eficient decât guvernele democrate, iar când comuniștii au zis să meargă educația la sat, atunci 4 generații întregi de profesori au mers fost trimiși la țară. Nu au cum să rămână fără repercusiuni astfel de măsuri luate în bloc și am avut un avans imens, pentru că după Al Doilea Război Mondial comuniștii au preluat totuși o țară cu un analfabetism uriaș – și aici mă refer la analfabetism pur, nu analfabetismul funcțional despre care vorbim astăzi. Perioada aceea s-a simțit și avansul imens în IQ-ul României tot de-acolo a venit, pe o pantă ascendentă care a continuat până la Revoluție.

Prima generație după Revoluție a înregistrat o prăbușire la nivelul la care eram la Al Doilea Război Mondial. Și de atunci avem o recuperare foarte lentă, din 1995 încoace.

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență din România. Cercetarea – realizată pe 12.000 de români, născuți de-a lungul a 80 de ani – și publicată recent relevă o creștere în medie a performanței IQ, care ne plasează între “ultimele țări europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv”. Dar privit în detaliu, studiul ne indică faptul că “nivelul din ’88-’89 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ”, a explicat pentru Edupedu.ro unul dintre autori, psihologul Dragoș Iliescu.
  • Ce este Efectul Flynn (EF)? Un indicator al evoluției scorului de inteligență, care a împrumutat numele cercetătorului neozeelandez care a constatat secolul trecut avansul performanței cognitive în 25 de state, ca urmare a scorurilor obţinute la testele de inteligenţă (IQ)

Studiul despre Efectul Flynn în România – Schimbările generaționale și în timp ale performanței cognitive în România – îi are ca autori pe Dragoș Iliescu – profesor în Departamentul de Psihologie al Universității din București și pe George Gunnesch-Luca – de la School of Business, Economics and Society, Friedrich-Alexander University Erlangen-Nürnberg, Germania.

Expert în psihometrie (măsurare educațională) și colaborator OCDE la o parte dintre testările standardizate, Dragoș Iliescu a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro ce anume are impact asupra IQ-ului și influențează scorurile de inteligență, care au fost marile momente de creștere/scădere a nivelului de inteligență și dacă închiderea școlilor și izolarea impuse de pandemia COVID-19 pot influența scorurile de inteligență. Studiul a fost publicat recent în revista Intelligence și descrie evoluția scorurilor de inteligență în România, din perioada războaielor și până în 2018.

Dragoș Iliescu: Datele pe care le-am folosit noi sunt culese din teste aplicate în ultimii 16 ani, pe 12.000 de români. Oamenii testați au fost născuți de-a lungul a 80 de ani. Pe datele acestor ultimi 80 de ani, media creșterii nivelului de IQ în România este de 3.4 puncte pe deceniu. Media internațională e de 3 puncte pe deceniu.

Eu cred că suntem una dintre ultimele țări europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv.

Estonia are un efect pozitiv, dar cam la jumătate față de noi, toate țările nordice arată efect negativ. Există date astfel încât să ne putem compara cu în jur de 25 de alte state din lume. Nu avem de exemplu date pentru China, dar avem pentru Japonia – care are cel mai mare efect, la 7.7 Efect Flynn puncte pe deceniu.

De unde vine creșterea înregistrată de România? Ea vine în special din variabilele socio-culturale. Generațiile diferite trec prin experiențe diferite, trebuie să se adapteze unor conjuncturi diferite și lucrurile prin care trec acele generații dictează creșterea asta.

Noi am descompus cei 80 de ani de-a lungul cărora se întinde studiul în 7 generații:

  • I. Prima generație studiată, Post-Război, cuprinde anii 1928 – 1945; cel mai bătrân om cuprins în acest studiu a fost născut în 1928.
  • II. Apoi avem Generațiile Boomer-ilor, descompuse în 2 generații: Generația ‘early boomers’, care cuprinde românii născuți între anii 1946 și 1954
  • III. Generația ‘late boomers’, a celor născuți între ’55-’67
  • IV. Generația ”decrețeilor”, între ’67-’77
  • V. Perioada târziu comunistă între ’78-’89
  • VI. Generația revoluției 1990-1995
  • VII. Generația democrată: 1995-contemporaneitate

Teoria spune că o generație durează cam 10 ani, iar membrii unei generații sunt confruntați împreună cu diverse presiuni de mediu și dezvoltă din acest motiv răspunsuri similare.

Dacă te uiți la aceste 7 generații, ai scădere, creștere, creștere, creștere, creștere, scădere, creștere. Cea mai mare creștere am avut-o din 1967 până în 1977, o creștere imensă.

GRAFIC Efectul Flynn in Romania – Evolutia nivelului de IQ pe ani / Foto: Revista Intelligence

Guvernele totalitare, prin natura lor, reușesc să recruteze și să mobilizeze resursele mult mai eficient decât guvernele democrate, iar când comuniștii au zis să meargă educația la sat, atunci 4 generații întregi de profesori au mers fost trimiși la țară. Nu au cum să rămână fără repercusiuni astfel de măsuri luate în bloc și am avut un avans imens, pentru că după Al Doilea Război Mondial comuniștii au preluat totuși o țară cu un analfabetism uriaș – și aici mă refer la analfabetism pur, nu analfabetismul funcțional despre care vorbim astăzi. Perioada aceea s-a simțit și avansul imens în IQ-ul României tot de-acolo a venit, pe o pantă ascendentă care a continuat până la Revoluție.

Prima generație după Revoluție a înregistrat o prăbușire la nivelul la care eram la Al Doilea Război MondialȘi de atunci avem o recuperare foarte lentă, din 1995 încoace.

Efectul Flynn nu vine doar din educație. În primul rând, sunt provocările cognitive aruncate înspre tine de societate. În ’45 care era challenge-ul provocarea cognitivă suportată de românul mediu?

Trivializăm foarte mult lucrul cu tableta, cu laptopul, cu telefonul, dar este o activitate extrem de complexă cognitiv și noi am ajuns să o percepem ca pe nu mare lucru. Dar dacă de la vârstă foarte mică îți formatezi creierul prin utilizarea limbajului în moduri complexe, nu prin țiparea de pe un deal pe altul, prin utilizarea matermaticii, toate lucrurile astea evident că împing înainte capacitatea de abstractizare și în general Efectul Flynn. Acum gândim abstract aproape natural și nu ne dăm seama cât de important e asta de fapt.

Rep: Paradoxal, manualele părinților noștri erau pline de informații abstracte, într-o măsură mult mai mare decât manualele de astăzi, care arată precum cărțile de copii – deși capacitatea de abstractizare este mai mare. De ce?

Dragoș Iliescu: Pentru că pe copii nu îi mai incită școala atât de mult, ei își rafinează mecanismele de abstractizare în altă zonă și atunci școala trebuie să facă ceva să îi atragă. Școala cred că era principala sursă de provocare cognitivă acum 70-80 de ani, acum nu mai este.

Rep: Care este sursa creșterilor scorului de inteligență, în România, în cei 80 de ani studiați?

Dragoș Iliescu: Avansul generațional vine din factori societali care provoacă schimbări cognitive, însă vine și din alte variabile; una din ipoteze vorbește despre nutriție. Aportul nutriției este imens atât din perioada de sarcină a mamei, cât și din perioada copilăriei timpurii. Acum 50 de ani aveam malnutriție masivă în rândul copiilor; cum să se dezvolte creierul, dacă nu primește prin nutriție acele substanțe de care are nevoie? Societatea noastră, cu toate tarele ei, măcar asta a rezolvat în mai mare măsură decât România din alte etape ale ei. O perioadă de secetă astăzi nu mai este echivalentul foametei, cum s-a întâmplat în anii ’50.

Impact masiv îl mai are și emigrația. Brain-drain-ul se simte în scăderile înregistrate de Efectul Flynn [EF]. Imediat după Revoluție au plecat aventurierii. În ultimii 20 de ani au plecat profesioniștii și asta s-a simțit.

Dacă i-aș contabiliza la creșterea de 3.4 puncte și pe tinerii care au plecat, creșterea noastră ar fi probabil mai mare. Cel puțin parțial, scăderea și creșterea foarte timidă pot fi puse și în baza emigrației noii generații. Inclusiv astăzi, toți vor să plece.

Și vedem cât de mult ne costă emigrarea. Brusc, nu mai este o chestiune abstractă, ci foarte concretă în termeni de IQ și economie.

Rep: Ați avut vreo surpriză, în analizarea rezultatelor?

Dragoș Iliescu: Da. Prima dată am analizat trendul care arată 3.4 puncte. Asta te face să crezi că a fost lină creșterea pe deceniu, timp de 80 de ani am crescut… Dar când ne-am uitat la detalii, nu ne-a venit să credem cât de mare a fost căderea după Revoluție.

Nivelul din ’88-’89 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ. Nu iau apărarea acelui sistem, dimpotrivă. Dar da, asta ne-a mirat: cât de groaznică a fost căderea.

Am revenit la nivelul de după Al Doilea Război Mondial. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război. Revoluția și toate reformele de după au fost similare unui război.

Dacă te uiți la Finlanda și Estonia, țări cu scoruri foarte mari la PISA, Finlanda raportează EF negativ pe ultimii 5 ani, și Estonia are cel mai mic EF pozitiv din Europa, 1.65 puncte. Vestea este că viitorul nu sună neapărat bine pentru ei. Ei nu aleargă atât de repede ca noi, chiar dacă sunt înaintea noastră.

Rep: Cum se împacă avansul cognitiv înregistrat odată cu adoptarea în masă a noilor tehnologiile, cu avertismentele experților în neuroscience (de tipul, copiii sub 3 ani nu ar trebui expuși la ecrane, iar apoi timpul să fie limitat)?

Dragoș Iliescu: Dacă tu îl lași pe copil 10 ore să facă exerciții mentale în fața unei tablete, acest lucru va avea efecte pozitive asupra unor aspecte, dar va avea și impact negativ asupra altor lucruri. Orice lucru faci în exces va avea și efecte negative. Vrei să contabilizezi toate efectele pozitive, fără însă a exagera? Asta înseamnă echilibru. Altfel ai efecte negative pe integrare emoțională, senzorială, dacă exagerezi. Dar asta e valabil pentru orice, inclusiv pentru nutriție.

Citește mai mult pe site-ul Hrană Spirituală.

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top