Ion Cristoiu: Ca orice țară înapoiată, România exportă cu precădere materie primă și nu produse agricole fabricate

Romania Info este cenzurat pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Minds / Gab / VKontakte / Clouthub / Rumble


Invitatul de sîmbătă, 8 mai 2021, al emisiunii Interviurile lui Cristoiu de pe Aleph News a fost Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică. Invitația la dialog și-a avut motivul principal în declanșarea luni, 10 mai 2021, a Recensămîntului General Agricol 2020. Făcut o dată la 10 ani pentru date cerute atît pe plan intern, cît și pe plan extern, de Uniunea Europeană, Recensămîntul agricol își propune, printre altele, potrivit directorului INS, să vadă și dacă numărul exploatațiilor agricole de la noi e scăzut față de cel din 2011. Pentru prima dată, Recensămîntul își propune să stabilească ponderea terenurilor deținute de străini. Momentul e de o importanță deosebită. Sînt știute controversele pătimașe din spațiul public în legătură cu vînzarea pămîntului către străini. De văzut dacă rezultatele cercetării de teren vor stinge sau dimpotrivă vor amplifica polemica. Tot în emisiune, Tudorel Andrei a explicat și de ce s-a amînat pentru 2021 Recensămîntul general.

Tudorel Andrei e ceea ce se cheamă un tehnocrat. A absolvit două facultăți – una de Cibernetică și cealaltă de Matematică. A semnat în Ziarul financiar o serie de comentarii la datele oferite de statistică în privința agriculturii românești. Cum e președinte din ianuarie 2013, l-am întrebat cum de a rezistat sub atîtea guvernări. Răspunsul rămîne interesant și ca mărturie despre specificul Statisticii:

„Nu este atît de greu dacă îți respecți profesia. În plus, sunt două lucruri foarte importante în această argumentare. Primul este că INS face parte dintr-o familie europeană a institutelor naționale de statistică și avem un regulament specific care reglementează faptul că în institut nu ai voie să faci politică și se stabilește clar că președintele nu poate să primească și nu poate să dea sfaturi pe probleme legate de statistica europeană și e ceea ce am respectat cu strictețe în această perioadă. Al doilea lucru important este că în Statistică, în peste 160 de ani au fost 28 de șefi. Asta arată că nu au fost schimbări pe criterii politice la nivelul Statisticii, nu numai în această perioadă, ci și de-a lungul istoriei. Eu nu știu dacă sunt multe instituții în statul român la care să avem o medie de peste 6-7 ani a șefului unei instituții. Eu vă spun că Statistica românească este o instituție modernă și eu sunt mîndru de lucrul ăsta.”

De fapt, ar fi trebuit să-l întreb cum de n-a fost schimbat nu din ianuarie 2013 pînă acum, ci din decembrie 2020 pînă acum. Ajuns în plenitudinea puterii și aroganței, regimul Iohannis se află, de la instalarea noului Guvern, în plin Proces istoric de satisfacere cu posturi a clientelei politice și a camarilei diferitelor instituții, în frunte cu cea a Președintelui. De mirare, cum de nu s-a găsit pînă acum în cadrul INS un linge-blide care, asemenea celor de la TVR și RRA, să cerșească pe la ușile partidelor din Coaliția de Centru-Dreapta postul de președinte al INS.

Cum spuneam, Tudorel Andrei e și un analist competent al problemelor social-economice acute dezvăluite de datele statistice. Agricultura e domeniu care l-a preocupat și-l preocupă. Despre agricultura românească a vorbit el în emisiune.

Prima și marea problemă a agriculturii noastre e dată de deficitul comercial în privința produselor agricole. Importăm mai mult decît exportăm chiar și în relația cu Ungaria.

Cauza de fond stă în faptul că România exportă materie primă (cereale, animale vii) și nu produce fabricate din această materie primă. Prin urmare, România importă produse fabricate. Evident, acestea sînt mai scumpe decît materia primă. Absența unei preocupări de a fabrica în țară produse din materia primă face din România – zic eu – o țară înapoiată, una dintre acele țări care poate oferi la export doar materie primă. Evident, ieftină. Tot ca o slăbiciune a Agriculturii românești, Tudorel Andrei a ținut să menționeze structura înapoiată a proprietății agricole:

„Noi avem două categorii. 94% din exploatații dețin o pondere mică – 27% din teren. Sub 5 hectare. 0,4% din exploatații dețin 47% din suprafața agricolă, exploatațiile de peste 100 de hectare. Nu avem zona de mijloc. Dacă ne uităm la Ungaria și Polonia, au o pondere foarte mare exploatațiile medii, cred că sunt în jur de 30%. Exploatațiile medii înseamnă între 10 și 100 de hectare (…) Prin Pactul Agricol European au fost create aceste exploatații medii care veneau și asigurau prelucrarea pentru a satisface piața națională cu produse agroalimentare. (…)

Avem 3,2 milioane exploatații agricole. Asta înseamnă fărîmițare, dar dacă adîncim înseamnă și polarizare. Pentru că avem, pe de o parte fermele de subzistență, de dimensiuni mici, iar pe de altă parte avem fermele de dimensiuni mari. Este și o evoluție naturală, pentru că nimeni nu mai poate să vină și să spună creăm premisele prin forță a masificării terenului agricol. Nu. Există această evoluție naturală a creării acestor ferme medii. Și avem două exemple. Franța, care în anii ʼ60 aveau exploatații agricole de ordinul milioanelor. Au în această perioadă 600.000 de exploatații agricole. România, în 2010, avea 3,6 milioane. Noi estimăm că vor fi 3,2 milioane. Asta înseamnă totuși o scădere și probabil că va continua acest declin al numărului de exploatații, tocmai prin crearea acestor ferme de dimensiuni medii. (…) În mediul rural există o îmbătrînire galopantă a populației și evident se vor crea aceste uniri de terenuri prin arendarea sau administrarea de către anumite persoane mai tinere sau care au capacitatea să lucreze aceste terenuri.”

Au fost și alte probleme de fond ale agriculturii noastre evidențiate în interviu.
Aceste probleme dăinuie de 32 de ani.
Și vor mai dăinui atîta vreme cît România nu va beneficia de Programe pe termen lung.

Practic, în România ultimilor 32 de ani a fost imposibil să se întreprindă ceva pe termen lung.
Pentru că:

  1. Excepție făcînd Guvernul Năstase, nici un guvern n-a stat 4 ani încheiați.
  2. Fiecare nou guvern dărîmă ce-a început să construiască celălalt și o ia de la zero.
  3. Fiecare nouă Putere, inclusiv prezidențială, și-a risipit timpul și energia în satisfacerea clientelei politice.

Sursa: Cristoiu Blog

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top