Judecătorul Ionuț Matei, unul dintre cei trei de la ICCJ care l-au condamnat pe avocatul Robert Roșu la închisoare, și-a depus la CSM cererea de pensionare

Romania Info este cenzurat pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Minds / Gab / VKontakte / Clouthub / Rumble


Judecătorul Ionuț Matei, unul dintre cei 3 membri ai completului de la ÎCCJ care l-au condamnat la închisoare pe Robert Roșu pentru că și-a exercitat profesia de avocat, și-a depus cererea de pensionare la C.S.M., după ce Uniunea Nationala a Barourilor din România i-a desființat soluția printr-un blam public.
Surse judiciare au confirmat pentru EVZ.ro faptul că în cursul zilei de luni, 12 aprilie 2021, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost depusă o cerere de pensionare pe numele judecătorului ÎCCJ Ionuț Matei. Nu se cunosc motivele exacte pentru care Ionuț Matei a făcut cerere de pensionare. Alegerea i-a fost determinată în parte și de recentul dosar „Ferma Băneasa”, care i-a urcat întreaga avocatură în cap.
Sâmbătă, 10 aprilie 2021, Uniunea Naționala a Barourilor din România a desființat soluția dată de „Completul negru” de la ÎCCJ – alcătuit din judecătorii Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Ilie –, complet care l-a aruncat în închisoare pe avocatul Robert Roșu doar pentru că acesta îndrăznise să-și exercite profesia, relatează Lumea Justiției
Hotărârea penală a celor trei magistrați supremi a fost dur criticată de către UNBR.   „Comisia Permanentă a UNBR s-a întrunit în ședința extraordinară vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicațiilor motivării în dosarul Ferma Băneasa. La ședință au fost invitați și decanii Barourilor.
Participanții la întâlnire au semnalat următoarele probleme:
1. Din parcurgerea deciziei motivate în dosarul Băneasa rezultă că nu sunt aduse elemente noi, astfel încât aceleași fapte considerate de prima instanță drept acte privind exercițiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind încadrate ca infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu;
2. Hotărârea în dosarul Băneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar și pentru dreptul la apărare al cetățeanului și pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocați în privința unor concepții care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speței, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:
– Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducandu-se drept probe diverse declarații de martor cu privire la simple întâlniri cu acesta, sau participarea alături de acesta la întâlniri, procese, reprezentări, care prin ele însele nu presupun ab initio că avocatul este concordant cu scopurile clientului;
– Audierea avocaților ca martori în propriile dosare pentru a-și justifica raționamentele juridice și pentru a spune cum și de ce și-au apărat clienții reprezintă o nesocotire flagrantă a secretului profesional;
– Audierea judecătorilor ca martori împotriva propriilor hotărâri pentru a recunoaște că sunt greșite reprezintă încălcarea principiului autorității de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru că a folosit aceste hotărâri definitive în demersurile sale profesionale indică și o discriminare între avocați și judecători;
– Condamnarea avocaților pentru delicte de opinie, atâta vreme cât avocatul are o opinie contrară acuzării și este acuzat că ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că demersurile clienților se bazează pe hotărâri judecătorești ilegale de retrocedare în baza Legii nr.10/2001;
3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Înaltei Curți de Casație și Justiție include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete care să justifice acuzațiile. Intâlnirile cu clienții și alte persoane sau participarea la întâlniri, faptul că a urmărit să încaseze un onorariu, că a făcut diferite acte de procedură, contracte, notificări etc. nu pot fi considerate probe în sine privind participarea la grup infracțional organizat sau complicitate la abuz.
În urma acestor discuții, Comisia Permanentă a decis:
1. Formularea unei poziții publice prin care să atragă atenția asupra viziunii care denaturează rolul avocatului în sistemul de drept, ducând la condamnarea acestuia pentru opinii juridice contrare celor susținute de acuzare (delict de opinie), identificarea avocatului cu faptele clientului și violarea secretului profesional prin audierea avocatului în legătură cu propriile cauze;
2. Continuarea demersurilor către organismele profesionale internaționale care au susținut UNBR și profesia de avocat;   3. Recomandarea ca barourile să folosească mijloace de a aduce la cunoștința publică a abuzurilor împotriva profesiei de avocat, acestea urmând a se desfășura prin participarea membrilor conducerii barourilor și avocaților, la sediile instanțelor, cu păstrarea demnității, valorilor profesiei de avocat și respectarea instituțiilor justiției. Pentru a defini obiectiv limitele legale ale activității profesionale, un demers al tuturor Barourilor este imperios necesar, pentru ca această delimitare să fie clară și să nu fie apreciată  contradictoriu, în mod diferit  în funcție de persoana care efectuează interpretarea obligațiilor avocatului. Demersul poate lua forma înaintării unui APEL către conducerea Tribunalelor și a Parchetelor din fiecare județ și, corespunzător, la nivel național, de către Consiliile Barourilor la aceeași dată și la aceeași oră (miercuri, 14 aprilie ora 12,00).
4. Folosirea dialogului interprofesional cu organizații ale judecătorilor, procurorilor, Avocatul Poporului, cu organisme ale societății civile pentru a clarifica aspectele privitoare la exercitarea liberă și independentă a profesiei de avocat;   5. Analizarea cu prioritate dacă sunt necesare modificări ale legislației profesionale pentru întărirea garanțiilor exercitării libere a profesiei de avocat, în conformitate cu recomandările europene.   6. UNBR solicită avocaților să se implice activ prin transmiterea de opinii cu privire la măsurile ce se impun ca urmare a vulnerabilităților apărute în exercițiul liber al profesiei de avocat. În acest sens, UNBR va pune la dispoziția avocaților o adresă specială dedicată acestui subiect și va avea în vedere ca pozițiile exprimate să fie analizate de organele de conducere în următoarele ședințe.   7. UNBR solicită avocaților să expună decanilor și consiliilor barourilor toate formele de abuz în privința exercițiului profesiei de avocat în forma delictului de opinie, încălcării secretului profesional, identificării avocatului cu activitatea clientului sau alte forme de îngrădire a dreptului la apărare”, se arată în minuta ședinței extraordinare a Comisiei Permanente a UNBR din 9 aprilie 2021, care a analizat implicațiile motivării în dosarul „Ferma Băneasa”. 
Două zile mai târziu, Comisia Permanentă a UNBR a publicat un comunicat în care arată că „Decizia instanței în dosarul Ferma Băneasa nu vizează cazul unui anume avocat, ci afectează profesia de avocat, apărarea cetățeanului, justiția și statul de drept”. 
„Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.) s-a întrunit vineri, 9 aprilie 2021, alături de decanii barourilor pentru a analiza impactul hotărârii judecătorești în dosarul „Ferma Băneasa” asupra independenței avocaților, asupra libertății de exercitare a profesiei și implicit asupra dreptului la apărare al cetățeanului.
Membrii Comisiei au apreciat că modul de abordare prin calificarea ca infracțiuni a demersurilor făcute de avocați în consilierea și reprezentarea clienților lor constituie un precedent periculos atât pentru profesie în general, cât și pentru viitorul statului de drept în România.
Dreptul la apărare, care aparține cetățenilor, este profund afectat, atâta vreme cât avocații sunt pasibili de a fi acuzați și condamnați pentru că reprezintă clienți cu șanse neclare de câștig în ceea ce privește drepturile pretinse, precum cvasitotalitatea drepturilor supuse unei dispute.
Din motivarea dosarului „Ferma Băneasa”, apar evidențiate mai multe aspecte care reprezintă încălcări ale principiilor statului de drept, precum identificarea avocaților cu clienții lor care sunt acuzați de pretinse infracțiuni și acuzarea avocaților pentru delicte de opinie, atunci când demersurile și opiniile lor nu corespund opiniilor acuzării. În speța „Ferma Băneasa”, potrivit judecătorilor din apel, avocații ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că demersurile clienților se bazează pe hotărâri judecătorești (definitive și irevocabile) greșite de retrocedare în baza Legii nr. 10/2001 (în cazul acuzației de complicitate de abuz în serviciu) sau că organizarea unor întâlniri sau participarea la întâlniri cu clienții și alte persoane ar fi probe în sine în cazul acuzației de constituire de grup infracțional organizat. Un alt aspect care a determinat reacții puternice nu numai din partea avocaților, ci a profesioniștilor dreptului în general, inclusiv magistrați, este audierea ca martori a avocaților în dosarele îndreptate împotriva clienților lor. În acest dosar au fost audiați zeci de avocați în calitate de martori, cărora li s-a cerut să explice raționamentele juridice, de ce și cum își reprezintă clienții. Inclusiv judecătorii au fost chemați ca martori împotriva propriilor hotărâri, astfel încât s-a renegat autoritatea de lucru judecat.
Prin urmare, decizia instanței în dosarul „Ferma Băneasa” nu vizează cazul unui anume avocat, ci afectează profesia de avocat, apărarea cetățeanului, justiția și statul de drept. Aceste probleme pot deveni sistemice și se pot răsfrânge asupra tuturor cetățenilor, care pot fi lipsiți de apărare în cazul revendicării unui drept (care dacă ar fi cert nu ar ajunge într-o dispută) sau a unei acuzații!
UNBR va continua demersurile făcute pe lângă forurile europene și organizațiile internaționale ale avocaților, care monitorizează deja acest caz și și-au afirmat susținerea. Amintim că la 23.10.2020, Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 2348 (2020) și Recomandarea 2188 (2020), solicitând Comitetului de Miniștri adoptarea unui instrument juridic obligatoriu în vederea protejării drepturilor avocaților, ca urmare a Raportului întocmit în acest scop.
Conform Rezoluției 2348 (2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților – Adunarea îndeamnă toate statele membre ale Consiliului Europei să asigure protecția eficientă a profesiei de avocat, în special prin interzicerea interferenței statului în profesia de avocat și definirea clară a activităților precise care constituie o interferență interzisă, precum și prin stabilirea unui cadru legislativ național care garantează eficiența, independența și securitatea activității avocaților. Prin Recomandarea 2188 (2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților, Adunarea reamintește Comitetului Miniștrilor necesitatea de a asigura, prin mijloace legislative, dreptul la un proces echitabil, prin crearea condițiilor de egalitate între acuzare și apărare în procedurile contradictorii, precum și prin garantarea siguranței avocaților și a altor participanți la procedurile legale (inclusiv judecători, anchetatori și procurori) în cursul activităților lor profesionale.
Sub acest aspect, UNBR va analiza, pe baza consultării corpului profesional care sunt modificări legislative necesar a fi propuse pentru întărirea garanțiilor exercitării libere a profesiei de avocat, în conformitate cu recomandările europene.
UNBR a recomandat barourilor utilizarea mijloacelor de aducere la cunoștință publică a vulnerabilităților cu care se confruntă dreptul la apărare, inclusiv prin manifestări care să atragă atenția asupra abuzurilor asupra profesiei de avocat.
UNBR consideră în continuare că viziunile care denaturează rolul avocatului în sistemul de drept prin nedisocierea între prestarea de servicii de asistență juridică de către un avocat și pregătirea și săvârșirea de fapte ilicite nu sunt proprii întregului sistem judiciar, iar dialogul cu magistrații și alți profesioniști ai dreptului pentru clarificarea tuturor aspectelor privind exercițiul liber al profesiei de avocat nu trebuie suprimat.
Comisia Permanentă va continua dezbaterea asupra problemei vulnerabilităților în exercitarea profesiei de avocat și a riscurilor asociate activității de consultanță juridică astfel cum sunt reflectate și în motivarea deciziei în dosarul „Ferma Băneasa”, în baza consultării în interiorul corpului profesional”, se arată în comunicatul de duminică, 11 aprilie 2021, al Comisiei Permanente a UNBR. 
În urma acestui comunicat, pe pagina de Facebook a UNBR au fost publicate deciziile mai multor barouri din România de a protesta în solidar cu avocatul Robert Roșu miercuri, 14 aprilie 2021. De altfel, colegii avocatului întemnițat pe nedrept protestează toată săptămâna, neparticipând la procesele penale care suportă amânare, după cum ActiveNews a relatat recent.
Avocații din Baroul București vor protesta miercuri, 14 aprilie, la ora 12:00 pe treptele Curții de Apel București. 
Avocații din Baroul Argeș vor protesta miercuri, 14 aprilie, la ora 12:00 în fața Tribunalului Argeș.
Avocații din Baroul Dolj vor protesta miercuri, 14 aprilie, în fața Tribunalului Dolj.
Avocații din Baroul Timiș vor protesta miercuri, 14 aprilie, la ora 12:00 în fața Tribunalului Timiș.
Baroul Mureș solicită respectarea standardelor recunoscute național și internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat, potrivit unui comunicat-manifest transmis pe 13 aprilie către Instanțele Judecătorești din județul Mureș, relatează Activenews.

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top