Legătura dintre Big Brother-FMI, „teroriștii” lui Cîțu și „laolaii” lui Xi Jinping

Într-o postare pe site-ul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) propune un sistem de credit social asemănător cu cel folosit deja în China comunistă.

Această metodă ar determina eligibilitatea oamenilor de a obține credite pe baza istoriei lor de pe internet, provocând îngrijorări că ar putea fi folosit împotriva oricui se opune voinței liderilor financiari și globaliști ai lumii.

Conceptele propuse de FMI sunt deja practicate în China, dar și în Marea Britanie, în aceasta din urmă fiind pe rol numeroase procese legate de supravegherea pe internet și înregistrarea datelor personale.

Postarea cu pricina, având titlul „What is really new in Fintech” („Ce este cu adevărat nou în tehnologia financiară”), a apărut pe site-ul FMI în decembrie 2020, și a fost redactată de patru autori: Arnoud Bout, profesor de finanțe la Universitatea din Amsterdam, Peter Hoffmann și Luc Laeven, ambii economiști la Banca Centrală Europeană, și Lev Ratnovski, economist la FMI, detașat în prezent la BCEADVERTISING

Articolul abordează o serie de chestiuni pentru a intui în ce mod ultimele inovații vor schimba peisajul finanțelor, precum și „provocările” pe care aceste evoluții le vor aduce, în special în ceea ce privește provocarea tot mai mare la care banca tradițională este supusă de dezvoltarea Big Tech.

Drept răspuns, articolul propune un sistem de credit social bazat pe activitățile online. El pune accentul pe „informațiile” pe care autorii le descriu drept „noi instrumente pentru strângerea și analizarea datelor despre clienți pentru a stabili solvabilitatea acestora”.

Într-o secțiune intitulată „Noi tipuri de informații”, autorii dezvăluie cu dezinvoltură cum activitățile online pot fi utilizate pentru a determina un scor al creditului social.

„Cea mai revoluționară inovație legată de informații este creșterea utilizării noilor tipuri de date provenind de la amprentele digitale ale diferitelor activități online ale utilizatorilor – în special pentru analiza sovabilității.”

Articolul continuă:

„Evaluarea solvabilității pentru credit folosind așa-zisele informații esențiale (venit, numărul de săptămâni de muncă pe an, proprietăți și datorii) nu este nouă.

”Însă autorii subliniază apoi două probleme: prima, că datele corecte sunt greu de obținut, și, a două, că unele persoane este posibil să nu aibă „suficiente informații esențiale disponibile”.

Pentru a face față acestor probleme, articolul FMI propune „exploatarea diverselor informații non-financiare”. Aceasta ar include „tipul de browser și hardware pentru a accesa internetul, istoria căutărilor și a achizițiilor”.

O asemenea urmărire digitală ar putea furniza rezultate mai fiabile în stabilirea solvabilității solicitantului de credit, susține articolul.

Documentul semnat de cei patru finanțiști susține că „prin combinarea scorului creditului cu amprenta digitală îmbunătățește predicțiile capacității de plată”.

Autorii adaugă că „cheia noii dezvoltări este abundența datelor non-financiare, inclusiv a urmelor digitale, care pot fi folosite în furnizarea serviciilor financiare”. Comentând pe marginea articolului publicat sub egida FMI, LifeSiteNews avertizează asupra uriașei sale importanțe.

Folosirea „amprentei digitale”, adică a istoricului online al unui individ ca mijloc de „analiză a solvabilității”, FMI propune practic o schemă care poate fi folosită abuziv de oricine se află în poziție de forță.

Articolul argumentează că istoria de internet ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți evaluarea solvabilității, însă nu spune ce se întâmplă cu cei care considerați a nu se califica pentru obținerea creditului.

Planul FMI pare calchiat după politicile regimului comunist din China. În ultimii ani, Beijingul a creat și implementat un sistem de credit social, prin intermediul cărora cetățenilor chinezi li se acordă permisiunea (sau nu!) de a face anumite lucruri în societate, în funcție de scorul de credit social pe care îl au.Toate elementele vieții sunt luate în considerare atunci când se calculează scorul, fie date guvernamentale, documentarea comportamentelor ilegale sau chiar informații furnizate de vecini.

Steven Mosher, fondator al Population Research Institute și editorialist la LifeSiteNews, a descris acest sistem sinistru în 2019:

„Un scor mic al creditului social vă va exclude de la posibilitatea de a avea o slujbă bine remunerată, vă va împiedica să faceți împrumut pentru a vă cumpăra o casă sau o mașină, sau chiar să rezervați o cameră la hotel. Guvernul vă va încetini viteza de conexiune la internet, le va interzice copiilor voștri să meargă la școli private și vă va posta profilul pe o listă publică neagră pentru ca toți să-l poată vedea.

”Mosher a vorbit despre „laolai”, un fenoment de neimaginat în țările occidentale. Laolai sunt oameni care sunt victimele acestui sistem de credit social, devenind niște paria ai societății, efectiv „ultimii oameni”, cu o anumită sonerie de telefon mobil care îi va identifica în public, ca pe niște ciumați. Platforma socială WeChat găzduiește o aplicație a guvernului care localizează fiecare laolai din vecinătatea utilizatorului.

Cetățenii chinezi pot câștiga puncte raportând autorităților despre orice persoană pe care o observă încălcând legea. Cum ar fi, de pildă, denunțarea persoanelor care nu poartă mască.

Mosher a relatat despre unele persoane sunt săltate din case și arestate din cauza punctajului scăzut al creditului social, „nu pentru că au comis o infracțiune, ci pentru că erau susceptibile să comită”.

Unul dintre cele mai importante criterii de notare pentru creditul social este atașamentul față de politica Partidului Comunist Chinez.

La prima vedere, comentează LifeSiteNews, articolul de pe site-ul FMI pare mult mai nevinovat decât coșmarul care se derulează acum în China.

Totuși, importanța acestui „balon de încercare” al FMI nu trebuie subestimată. FMI numără 190 de țări membre, iar obiectivul său este de a asigura „stabilitatea sistemului monetar internațional”, precum și toate „chestiunile macroeconomice și financiare” legate de stabilitatea mondială.

Organizația sa parteneră, Banca Mondială, numără și ea 189 de state membre. Împreună, cele două grupuri supervizează și structurează mari părți ale economiei mondiale.

În plus, doi dintre cei patru autori ai articolului, Laeven și Ratnovski, figurează pe lista de colaboratori ai Forumului Economic Mondial. FEM, fondat de Klaus Schwab, promovează Marea Resetare a capitalismului, finanțelor și afacerilor globale, folosind momentul propice al pandemiei de COVID-19.

Marea Resetare implică, între altele, dispariția proprietății, și transformarea tuturor produselor în servicii oferite de guvern.

Cum vor fi desemnați cetățenii demni să primească aceste servicii? Ne sugerează articolul FMI și realitatea chineză: prin supravegherea îndeaproape a activității oamenilor.

Persoanele problematice, care pun la îndoială politicile guvernamentale, vor fi considerate, după modelul lui Cîțu, „teroriști” și vor fi transformate în „laolai”. Lipsite de proprietate, deci de orice mijloace de subzistență, cu prezența lor fiind semnalată de aplicații telefonice, asemenea clopoțeilor pe care erau obligați să-i poarte leproșii, ele sunt condamnate la dispariție fizică, scrie Activenews.

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top