Lupta pentru ”comoara” națională, picturi de Luchian, Petrașcu, Tonitza, Grigorescu și faimoasa colecție ”Dona”, evaluată la 50.000.000 €

Romania Info este cenzurat pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Minds / Gab / VKontakte / Clouthub / Rumble


De aproape 20 de ani, celebra colecție de artă ”Dona” se află în centrul unor lupte purtate în fața instanțelor de judecată, după ce, prin două acte de donație din anii 1950 și 1980, această ”comoară națională” a intrat în posesia statului român. Majoritatea operelor de artă fac parte din patrimoniul național, iar colecția era evaluată, cu mai mulți ani în urmă, la peste 50 de milioane de euro.

Colecția ”Dona”, care cuprinde piese din toate domeniile artei plastice, de la pictură, sculptură, gravură sau ceramică până la țesături, a aparținut doctorului Iosif Dona, un renumit balneolog, care lucra la Eforia Spitalelor (organizație fără scop lucrativ care administra spitalele în Muntenia și Moldova).

GÂNDUL.RO prezintă informații despre întreg periplul juridic declanșat de revendicarea colecției ”Dona”, dar și – ÎN EXCLUSIVITATE – sentința pe care au dat-o judecătorii Tribunalului București în luna februarie a acestui an.

Cele mai valoroase picturi din colecția ”Dona”

În colecția ”Dona” se află opere de artă de o valoare extraordinară, semnate de Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu și Alexandru Ciucurencu, însă nu lipsesc nici artiști străini celebri, precum Camille Pissarro și Antoine Barye.

  • „Interiorul”, „Ghereta din Filantropia” și „Hanul părăsit” – Ștefan Luchian
  • 47 de lucrări de Gheorghe Petrașcu – printre care „Tingirea de alamă” și „Case la Toledo”
  • 42 de lucrări semnate de Nicolae Tonitza
  • lucrări semnate de Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu și Nicolae Grigorescu
  • lucrări aparținând lui Camille Pissarro („Dulgherul”) sau Antoine Barye
  • lucrări de artă orientală
  • covoare turcești
  • broderii de Bukhara
  • piese legate de aspecte din viața unor triburi din Caucaz și Asia Centrală
Ștefan Luchian – ”Ghereta din Filantropia”

Colecția ”Dona” conține 246 de piese, o mare parte dintre ele fiind lucrări de patrimoniu. Întreaga colecție a fost donată către Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în 1980, de către Maria (Maruca) Dona. Ea a continuat astfel tradiția familiei, care a  donat MNAR – în 1950 – o colecție de alte 106 piese.

Doctorul Șerban Andronescu Ghika a solicitat restituirea a 25 de opere de artă

După moartea Mariei Dona, dr. Șerban Andronescu Ghika, unicul ei fiu, s-a prezentat la muzeu, în anul 1989, pentru a se interesa de soarta operelor de artă lăsate în custodie. Dintre acestea, dr. Ghika nu ar fi cerut, inițial, decât 25 de piese, cele care îl impresionaseră în copilărie, fără a avea vreo pretenție la restul operelor de artă lăsate de mama sa în custodia MNAR.

Totuși, în primăvara anului 2002, dr. Ghika a dat în judecată MNAR, solicitând restituirea tuturor celor 246 de piese donate muzeului de către mama sa, în 1980, precizând că aceasta a făcut donația ”sub presiune”.

Înainte de a intenta proces muzeului, dr. Ghika a divorțat de prima lui soție și s-a căsătorit cu Constanța Andronescu Ghika. Ultimul descendent al familiei Dona nu a avut copii și, după moartea sa – pe 19 mai 2005 –, cea de a doua soție a continuat procesul cu MNAR, în baza unui certificat de calitate succesorală care a fost contestat în instanță de reprezentanții muzeului.

Ștefan Luchian – ”Hanul părăsit”
Constanța Andronescu Ghika a contestat valabilitatea actului de donație încheiat în 1989

Pe data de 4 noiembrie 2005, Constanța Andronescu Ghika a dat în judecată Ministerul Culturii și Cultelor și Muzeul Național de Artă al României, solicitând instanței restituirea – ”în deplină proprietate și pașnică folosință” – a celor 246 de obiecte de artă incluse în actul de donație din 15.11.1989 (încheiat la Notariatul de Stat Sector 1). Motivul invocat a fost că ”acel act nu a îndeplinit și nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a fi valabil”.

Constanța Andronescu Ghika a precizat că străbunicii și bunicii defunctului său soț au acumulat de-a lungul timpului, prin mijloace proprii, numeroase obiecte de artă constând în colecția numită „Muzeul DONA” al cărui sediu a fost imobilul aflat în proprietatea acestora, din zona intersecției străzilor Cazzavilan și Nuferilor, actuala stradă Berthelot.

Numai că, în anul 1950, conform politicii regimului comunist din România, imobilul în care își avea sediul „Muzeul DONA” a fost naționalizat, iar bunicii lui Șerban Andronescu Ghika și copiii acestora ”au fost amenințați cu evacuarea din locuință și confiscarea tuturor obiectelor de artă ce compun colecția, dacă nu donează cele mai valoroase opere de artă statului totalitar”.

Citește mai mult pe site-ul Gândul.

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top