Jurnalistul Petru Romoșan, thriller de spionaj și politică, într-un interviu despre istoria recentă și politica externă

TEHNOLOGIA DOMINION FOLOSITĂ ÎN 2020 LA ALEGERILE DIN SUA, ÎMPOTRIVA LUI TRUMP, A FOST EXPERIMENTATĂ ÎN ROMÂNIA , PENTRU ALEGEREA LUI BĂSESCU ÎN 2004. ADRIAN NĂSTASE A FOST ÎNVINS PRIN FRAUDĂ.

PROCESELE DECLANȘATE ÎN SUA L-AR PUTEA RĂSTURNA DE LA PUTERE PE BIDEN. KAMALA HARRIS PREȘEDINTE INTERIMAR SAU/ȘI ALEGERI ANTICIPATE.

SCHIMBĂRILE DE AMBASADORI ROMÂNI SE FAC DUPĂ O „AGENDĂ GERMANĂ”. RETRAGEREA LUI HUREZEANU ÎNSEAMNĂ O PROMOVARE PENTRU ALTE INTERESE.

GUVERNAREA ROMÂNIEI SE VA APROPIA ȘI MAI TARE DE GERMANIA, ÎNDEPĂRTÂNDU-SE DE SUA. SITUAȚIA SE VA COMPLICA PRIN DESCHIDEREA UNUI RĂZBOI ÎN UCRAINA.

MIRCEA MALIȚA  A DESCHIS RELAȚIILE ROMÂNO-AMERICANE ÎN 1963. EL A FOST INIȚIAT ȘI PROTEJAT DE CĂTRE SCRIITORUL MIHAIL SADOVEANU, ÎN CALITATE DE MARE MASON. ÎN SIAJUL LUI MALIȚA AU VENIT MĂNESCU ȘI CELAC.

SUA DOREAU SĂ REALIZEZE O BREȘĂ ROMÂNEASCĂ ÎN BLOCUL SOVIETIC. CARTER A DISCUTAT CU CEAUȘESCU PRELUAREA PE BURSĂ A UNEI PĂRȚI DIN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ.

ELENA CEAUȘESCU ERA AGENT SOVIETIC, GHIDONATĂ PRIN GHIZELA VASS. NICOLAE CEAUȘESCU ERA SUB INFLUENȚA LEGIONARILOR. AMERICANII VROIAU SĂ-L PUNĂ PE ADRIAN PĂUNESCU PREȘEDINTE, PE CARE-L RECRUTASERĂ CÂND ACESTA ÎL TATONA PE MIRCEA ELIADE.

PRIN FUGA LUI PACEPA, KGB-UL A DEFECTAT RELAȚIA RO-SUA. PACEPA A FUGIT CÎND CARAMAN SE PREGĂTEA SĂ-L ARESTEZE, PENTRU FAPTE DE CORUPȚIE.

UNUL CA ȘI COLDEA AR PUTEA DEFECTA ȘI MAI TARE RELAȚIA CU SUA, PE MODELUL PACEPA. BOGDAN AURESCU N-A CÂȘTIGAT NICIUN PROCES, COMPANIILE DIN PETROL AU FĂCUT-O.

MURARU ESTE O PROPUNERE JIGNITOARE PENTRU AMERICANI, DAR PRIN ASTA IOHANNIS ARATĂ CĂ SE ORIENTEAZĂ CĂTRE GERMANIA.

DIPLOMAȚIA NOASTRĂ A FOST FĂCUTĂ PRAF SUB IOHANNIS. AM REZOLVAT PROBLEMELE SUA SAU GERMANIEI, DAR FĂRĂ BENEFICII PENTRU NOI.

FRANȚA E ÎN CEA MAI PROASTĂ FORMĂ, NU POATE AVEA INFLUENȚĂ ÎN ROMÂNIA. CIOLOȘ E UN MEDIOCRU FOLOSIT ȘI DE MACRON, DAR TOCMAI DATORITĂ MEDIOCRITĂȚII ARE ȘANSE SĂ AJUNGĂ PREȘEDINTE.

Cozmin Gușă: Am revenit prieteni, dură, dură, discuția cu Sorin Roșca Stănescu despre Băse-Udrea, și cu multe concluzii, cu multe elemente care problematizează contextul, viitorul a ceea ce se întâmplă cu personaje importante care ne-au marcat trecutul recent și din nefericire pentru noi, ni l-au marcat negativ. Ni l-au marcat negativ de la Băsescu până la cei care nu sunt pomeniți în decizia de astăzi, dar au fost beneficiari în mod evident de faptul că Băsescu a câștigat, în mod fraudulos, după cum o spun de 12 ani, și-o repet acum, campania din 2009. Am tot spus-o, am fost înjurat pentru asta, nu contează. Este un capitol pe care o să-l tot discutăm zilele acestea și cred că o să încep să conving parte din protagoniștii acestui proces să vină la Gold FM  să putem discuta, sunt multe elemente în ceață. Dar, pentru că v-am anunțat despre partea cu politica externă, considerând că ne-am făcut datoria pentru ceea ce înseamnă politica internă și acest proces al Elenei Udrea cu efecte care cutremură multe minți, curți, gospodării, ca să nu creadă cineva că mă refer la curți regale, trecem la a doua parte a emisiunii de astăzi, în care am plăcerea să vă prezint un om pe care, la fel ca și Sorin Roșca Stănescu, după cum l-ați auzit, și eu îl prețuiesc mult. Un scriitor, editor de carte, un om dedicat culturii, dedicat artei, este un bun consultant în domeniul artei, dar rolul pentru care vi l-am adus în față astăzi să-l ascultați și să-i ascultați analizele în urma discuției pe care o s-o avem este cel de analist foarte fin de politică externă. Este vorba despre ardeleanul Petru Romoșan pe care îl avem în acest moment în dialog. Petre îmi pare bine să ne auzim și așa, ne auzim des la telefon, dar acum ne auzim și la Gold FM. Bun venit!

TEHNOLOGIA DOMINION FOLOSITĂ ÎN 2020 LA ALEGERILE DIN SUA, ÎMPOTRIVA LUI TRUMP, A FOST EXPERIMENTATĂ ÎN ROMÂNIA, PENTRU ALEGEREA LUI BĂSESCU ÎN 2004. ADRIAN NĂSTASE A FOST ÎNVINS PRIN FRAUDĂ.

Petru Romoșan: Îți mulțumesc de invitație Cozmin, mă bucur să fiu alături de tine. Mulțumesc pentru cuvintele frumoase dar vreau să adaug și eu ceva la ce ai spus tu înainte în legătură cu alegerile posibil fraudate din România în 2009. După momentul acesta s-a deschis un incredibil proces în Statele Unite, care e procesul firmei Dominion, cea care e cu aparatura de socotit voturile, toată tehnica de organizat alegeri care a fost pusă la punct după 11 decembrie 2001, după atacurile la turnurile gemene și când a fost instituit Patriotic Act, și America s-a gândit să organizeze mai tehnic și mai profesional alegerile din diverse țări ale lumii. A început cu Venezuela lui Hugo Chavez, bineînțeles fraudându-le peste tot, urmând cu revoluțiile portocalii din diverse părți ale lumii Ucraina, Africa de Nord ș.a.m.d. Și se pare că aceste mașini ciudate au fost folosite și în alegerile din 2004 între Adrian Năstase și Traian Băsescu și așa s-ar explica câștigul lui Traian Băsescu. Dar, ciudățenia e că firma Dominion care face cupolă peste alte toate aceste firme care se ocupă de alegeri, dă în judecată pe avocații lui Donald Trump, pe Donald Trump și pe alți oameni din administrația Trump care au contestat validitatea alegerilor din America din 3 noiembrie. Adică nu numai că Trump pierde, deși câștigă alegerile, dar se va trezi în final și va pierde un proces probabil făcut de cei care l-au furat, chiar de cei care le-au operat direct pe teren.

Cozmin Gușă: Te ascult cu multă atenție și mă pregătesc să dau niște detalii incendiare la ceea ce-ai vorbit despre 2004, pentru că eu am fost șeful de campanie a lui Băsescu atunci, și apropo de ce s-ar fi putut întâmpla, cred că doar eu sunt în măsură să spun câte ceva, de fapt chiar pot s-o fac în momentul ăsta. În 2004 eu am raportat fraudarea alegerilor când pe ceea ce ni se prezenta de la Biroul Electoral Central, la numărătoarea după primul tur, voturile anulate scădeau ca număr. Adică era o aberație. Se numără voturile. Se numără 500.000 de voturi, apar 50.000 de voturi anulate, se numără 1.000.000, apar 100.000 și după aia, după o sută de mii de voturi anulate încep să scadă numărul de voturi anulate pe măsură ce se numărau voturile. Și atunci, bineînțeles că am avut posibilitatea să reclamăm public și să dovedim că acolo soft-ul era problematic, că exista o problemă legată de numărare și fraudarea se putea demonstra. Și în acest fel am demonstrat fraudarea punând cap la cap trei procese verbale, de la trei ore diferite din procesul de numărare care, în mod imposibil din punct de vedere logic, matematic, faptic scădeau numărul de voturi anulate, ca și cum ar fi dispărut și ele treceau în favoarea lui Năstase. Eu cred că a fost o problemă de soft.

Petru Romoșan: Ce-am înțeles eu din acele alegeri și din fraudare, dar mi-aduc aminte că Băsescu a fost cel care a sărit cu fraudarea.

Cozmin Gușă: El a sărit cu fraudarea din ce i-am scris eu pe foaie, dar a exagerat mult cu arestările, a vorbit numai prostii pe acolo, dar eu i-am scris pe foaie lui și lui Varujan Vosganian ce să spună și asta a fost conferința de presă, pe care am susținut-o imediat și eu, ca să repar unele aberații zise de Băse. El a exagerat acolo, clar i-a fost frică, a început să urle, a cerut arestări pe la statistică, pe nu știu unde, mă rog era total bulversat emoțional, și-a trebuit să intervin.

Petru Romoșan: O altă informație, alegerile au fost într-adevăr fraudate dar pentru Băsescu, le câștigase Adrian Năstase.

Cozmin Gușă: Și asta e posibil, așa arătau sondajele înaintea votului, sondajele care erau mai greu de manipulat ca astăzi, atunci, dar cam așa arătau în 2004 că Adrian Năstase le-ar fi putut câștiga fără probleme.

Petru Romoșan: Ar mai fi un incident de adăugat, ăla când Adrian Videanu îi spune lui Hrebenciuc la alegerile următoare „Hai bă Viorel, vino la noi la Modrogan, nu te mai chinui tu cu telefoane, că-ți dăm noi rezultatele”. De unde aveau ei rezultatele? Le aveau după aceste aparate Dominion cu care se organizau alegerile.

Cozmin Gușă: Asta cred că a fost în 2009 deja, cred că a fost în 2009 la episodul din noaptea alegerilor de tur 2.

Petru Romoșan: Da, siguranța acestui Adrian Videanu venea de la faptul că ei știau ce făcuseră, știau ce-au la îndemână și știau pe cine au în spate, de fapt. Cam asta a fost.

Cozmin Gușă: Foarte interesant și o să urmărim partea asta cu Dominion.

PROCESELE DECLANȘATE ÎN SUA L-AR PUTEA RĂSTURNA DE LA PUTERE PE BIDEN. KAMALA HARRIS PREȘEDINTE INTERIMAR SAU/ȘI ALEGERI ANTICIPATE.

Petru Romoșan: Procesul din America s-ar putea să răstoarne lucrurile și s-ar putea ca acel Dominion și să piardă chiar și Biden mandatul pentru că ieri Sydney Powell avocata, cea mai serioasă avocată, fost procuror militar a spus că are toate datele necesare pentru a răsturna alegerile în cinci state.

Cozmin Gușă: E posibil, conform legii americane crezi că se va mai putea întâmpla asta?

Petru Romoșan: Da e posibil, e perfect posibil, e clar că e posibil. A fost respinsă depunerea unui dosar în Pennsylvania acum două-trei zile, dar asta nu înseamnă nimic, pentru că ele pot fi acceptate la Curtea Supremă în momentul când sunt toate datele strânse. Și se pare că datele există mai demult, ele nu au fost date cu intenția de a scoate la suprafață mlaștina – cum spunea Donald Trump, de la Washington întreagă, cu toate legăturile. Adică s-ar putea ca acolo să se joace o piesă foarte mare, mult mai mare decât pare la prima vedere. S-ar putea ca într-adevăr, cum spuneai și tu mai devreme, ca Joe Biden să nu fie chiar președinte.

Cozmin Gușă: Bun, deci să venim cu o concluzie la această acoladă la discuția noastră de bază în sensul în care în America se petrec lucruri importante în Justiție care fie pot duce la invalidarea lui Biden.

Petru Romoșan: Da, dar Donald Trump nu mai poate fi declarat președinte, dar se pot declanșa noi alegeri.

Cozmin Gușă: Da, asta voiam să spun în concluzie că s-ar putea ajunge la înfundarea și mai tare din punct de vedere legal și financiar a lui Donald Trump pe de-o parte, dar pe de altă parte, dacă procesul evoluează într-alt sens, se poate anula alegerea lui Joe Biden cu consecințe pe care America nu le-a cunoscut până în acest moment de acest fel. Care pot să meargă fie la nominalizarea unei vicepreședinte, care să fie președinte interimar, mă refer la Kamala Harris, până la o posibilă reluare a procesului electoral.

Iar, încă un lucru pe care tu l-ai spus, faptul că există niște elemente care ne pot duce la ideea că în 2004, prin sisteme similare Dominion s-a acționat și în România, iar eu am confirmat. Fac asta, rezumatul, pentru ascultători, iar eu am rezumat și am confirmat situația din 2004, în care pe baza unor clare erori în softul de numărare de la Biroul Electoral Central a fost posibil să declarăm alegerile fraudate și de acolo, în mod evident, s-a întors și opinia publică pe ideea pe care eu am gândit-o, și mi-asum paternitatea Nu pot ei fura, cât puteți voi vota. După aceea agenția de publicitate a pus-o într-un logo de campanie pentru turul II. Ăsta este rezumatul la discuția noastră foarte interesantă.

Petru Romoșan: Și toate alegerile ulterioare bineînțeles că au fost fraudate cumva, bineînțeles că nu s-a schimbat nimic, nu doar în România, mă gândesc și la alte țări.

Cozmin Gușă: Sunt martorul privilegiat care poate să discute despre asta că în 2004 am condus campania lui Băsescu, în 2009 am condus campania lui Geoană și în 2014 am urmărit cu multă atenție, dar din rol principal, ceea ce s-a întâmplat în confruntarea Ponta – Iohannis, eu fiind de partea lui Ponta, dar trustul REALITATEA, pe care-l conduceam atunci, fiind de partea lui Iohannis. De ce a câștigat Iohannis? Pentru că oamenii de lângă Ponta erau aceiași trădători care l-au dus pe Crin Antonescu și pe Geoană la pierzanie în 2009. Un lucru pe care nu l-am discutat încă, dar o dată o să-l discut.

SCHIMBĂRILE DE AMBASADORI ROMÂNI SE FAC DUPĂ O „AGENDĂ GERMANĂ”. RETRAGEREA LUI HUREZEANU ÎNSEAMNĂ O PROMOVARE PENTRU ALTE INTERESE.

Hai să intrăm în discuția noastră legată de politica externă și le reamintesc ascultătorilor, prietenilor, că suntem în dialog cu Petru Romoșan care, printre altele, este și editor de cărți, deține Editura Compania, a publicat titluri importante în ultimele zeci de ani în România, este și scriitor, dar este și un analist foarte fin de politică externă. Hai s-o începem așa neaoș de la treaba asta cu chemarea ambasadorilor, posibila numire a altora, ele se fac aceste chemări în blocuri mari de peste 20 de personaje.

Petru Romoșan: S-au făcut azi, acum 10 minute, un sfert de oră am primit informația că a numit patru ambasadori. Sigur, în țări secundare, dar nu în capitalele principale. Și într-adevăr chemarea de acum de 23 de ambasadori, care urmează chemarea de anul trecut de 26 sau mai mulți, pare-se, una peste-alta că sunt chemați toți, sunt schimbați toți, deși au fost numiți majoritatea de Klaus Iohannis care, iată, se găsește la președinția României de vreo șapte ani, mă gândesc.

Cozmin Gușă: Da, dar vreau să-ți adresez o întrebare directă pentru că eu le-am prezentat săptămâna trecută o analiză a ta legată de politica externă a lui Iohannis și a lui Câțu, de ce crezi tu că lucrează în acest fel? Pe tranșe atât de numeroase, adică douăzeci și ceva de ambasadori dintr-odată? Ce modus operandi e ăsta, ce vezi în spate?

Petru Romoșan: M-am tot gândit la asta și am ajuns la concluzia că singura posibilitate ar fi, că ținând cont de slăbiciunea prin care trece America din ultimii doi ani a lui Trump, și din alegeri și acuma că, de fapt, capul nu mai e pus pe America și e mutat pe noua putere resurgentă și care își face loc foarte puternic acum, și care e Germania. Aparent Europa, dar de fapt Europa înseamnă Germania, leadership-ul îi aparține în mod clar.

Cozmin Gușă: Și atunci cum îți explici retragerea lui Hurezeanu care era extrem de cunoscut și influent la Berlin. Eu nu cred în treaba asta pe care a motivat-o Vasile Dâncu, săptămâna trecută, că vezi, Doamne! i-a venit sorocul.

Petru Romoșan: Nu, dar Hurezeanu va fi numit în toamnă, cred că tot Vasile Dâncu spunea asta, ministrul de Externe, nu.

Cozmin Gușă: E adevărat, dar eu nu cred că-l vor lăsa ministru pe Hurezeanu. Dar totuși a fost retras exact din Germania de unde zici tu că am avea nevoie de o interfață extrem de puternică, solidă. Mai ales că Germania este într-o puternică transformare și nu știm cum va arăta după plecarea lui Merkel.

Petru Romoșan: Nu m-am făcut înțeles. Deci ambasadorii noștri care erau de coloratură, să le zic așa, americană și care într-o oarecare măsură îi serveau pe americani peste tot, mai ales în țările arabe sau în alte țări unde americanii nu au accesul pe care-l avem noi, se vor muta pe o coloratură europeană, adică apartenența noastră la UE va deveni net mai importantă decât apartenența la NATO, iar apartenența la UE înseamnă de fapt o apropiere foarte puternică de Germania, care conduce UE inclusiv Franța, cu atât mai mult după retragerea Marii Britanii.

Cozmin Gușă: Și atunci pot să traduc ipoteza ta, combinată cu ipoteza lui Dâncu, că de fapt retragerea lui Hurezeanu înseamnă o promovare.

Petru Romoșan: Nu-i exclus.

Cozmin Gușă: A cuiva care este foarte influent în Germania, pentru a servi alte interese?

Petru Romoșan: Da, eu îl cunosc din foarte fragedă tinerețe a sa  de la Cluj, poate că tu nu l-ai cunoscut, că n-ai putut să-l prinzi că el a plecat deja în anii 80. Eu am participat la debutul lui literar la Cluj, direct.

Cozmin Gușă: Tocmai de-aia am și spus că tu ești unul dintre cei care-l cunoști pe Hurezeanu din ʼ80.

Petru Romoșan: El a făcut din toată generația noastră, zisa generație ʼ80 public vorbind, cea mai puternică carieră, deși cred că dintre toți era de departe cel mai leneș. Și-o avea știința lenei, că și asta e o știință.

Cozmin Gușă: Hai să zicem a comodității, să nu fim atât de duri cu Emil. Nu comod în gândire, comod în deplasare și în acțiune.

Petru Romoșan: Mi-amintesc de exemplu, că Cornel Nistorescu, care conducea la un moment dat Evenimentul zilei i-a dat să facă o revistă săptămânală, un proiect foarte scump care l-a ratat cu brio, bineînțeles, ca multe alte proiecte concrete.

Cozmin Gușă: De tipul Focus, voia să facă o revistă de tipul Focus, cum este Focus-ul în Germania. Știu și eu proiectul ăla, dar n-a ieșit.

Petru Romoșan: În schimb, public foarte prezent și imagine publică excepțională, foarte bună. Nu știu pe ce se bazează, pe fapte nu se bazează, în nici un caz. E un tip șarmant, asta-i clar.

GUVERNAREA ROMÂNIEI SE VA APROPIA ȘI MAI TARE DE GERMANIA, ÎNDEPĂRTÂNDU-SE DE SUA. SITUAȚIA SE VA COMPLICA PRIN DESCHIDEREA UNUI RĂZBOI ÎN UCRAINA.

Cozmin Gușă: Bun, deci tu, ca să finalizăm treaba asta cu Germania, tu spui că motorizarea diplomatică a noastră va fi cu azimut Germania, deci va fi foarte important și cine va fi ministrul de Externe din toamnă și cine va fi ambasadorul nostru la Berlin.

Petru Romoșan: Da. Adică Guvernul României va deveni mult mai filogerman, sau nu știu cum să-l numesc, mult mai apropiat de Germania și mult mai puțin apropiat de SUA care în momentul ăsta are probleme interne atât de teribile, de îngrozitoare, că e clar că nu se va dezmetici în următorii doi-trei ani. Iar România trebuie să fie atentă la relația Germania-Rusia, Nord Stream 2, la faptul că noi vom foarte probabil făcuți sendviș în relația asta care va deveni foarte activă, împotriva a ceea ce vor americanii. Care vor deschiderea unui război în Ucraina, în regiunile estice rusofone, deci lucrurile se schimbă, s-au schimbat rapid în timpul ăsta. În același timp, relațiile economice cu China trebuiesc remaniate și se va lucra probabil în direcția asta, dacă sunt cât de cât responsabili. Dacă mai e vreun pilot în avion.

Cozmin Gușă: Vreau să nu plecăm de aici și să stăm un pic, pentru că vreau să mergem în trecutul relațiilor noastre cu Statele Unite, înainte să așezăm ceva țărână pe parteneriatul ăsta strategic care, mă rog,  pentru noi n-a însemnat mare lucru.

Petru Romoșan: Așa e.

Cozmin Gușă:  Aș vrea să încercăm să vedem ce-a fost într-adevăr de-a lungul vremii și tu ai informații multe, te documentezi de zeci de ani legat de subiectul ăsta, ce-a fost de-a lungul vremii, relația extrem de spectaculoasă în sens pozitiv dar și în sens negativ dintre România și Statele Unite, fie că vorbim despre o Românie comunistă, ceaușistă, fie că vorbim de postcomunism

Petru Romoșan: Era până la urma-urmei tot România, comunistă, necomunistă, tot Românie. Și noi suntem oricum succesori ai acelor vremuri, în mai multe feluri.

MIRCEA MALIȚA  A DESCHIS RELAȚIILE ROMÂNO-AMERICANE ÎN 1963. EL A FOST INIȚIAT ȘI PROTEJAT DE CĂTRE SCRIITORUL MIHAIL SADOVEANU, ÎN CALITATE DE MARE MASON. ÎN SIAJUL LUI MALIȚA AU VENIT MĂNESCU ȘI CELAC.

Cozmin Gușă: Exact în această accepțiune aș vrea să pornim discuția, c-avem timp, să vizualizăm în ultimele zeci de ani, pentru că noi ne-am mândrit foarte mult timp înainte de 1989, cei tineri poate nu știu, n-au citit, oricum n-au cum să-și amintească, că nu erau născuți, despre onorurile cu care Nicolae Ceaușescu în calitate de președinte al României era primit de diferitele administrații americane, de la Nixon până la Carter, respectiv pe cale de consecință, plimbatul în caleașcă de către Regina Angliei, de care s-a făcut atâta tapaj internațional și care era un gest maximal de PR politic, de frondă de fapt împotriva Uniunii Sovietice. Cum erau relațiile, în afară de ceea ce se știe public, între România și America atunci, și de cele ele s-au modificat, și în ce fel?

Petru Romoșan: Deci au fost două momente lungi, importante, de relații româno-americane. Primul a început în ʼ63 când Gheorghiu-Dej după o discuție pe malul mării împreună cu Mircea Malița, l-a trimis pe acesta în America să facă legătura la Departamentul de Stat, unde l-a contactat și a avut bune relații cu Harriman, care a fost practic capul politicii externe americane timp de 30-40 de ani după război.

Cozmin Gușă: Tu vorbești despre o întâlnire a academicianului Mircea Malița?

Petru Romoșan: Pe vremea aia nu era academician, era un tânăr diplomat.

Cozmin Gușă: Bineînțeles, atunci era un tânăr diplomat, dar ulterior vorbim despre marele academician Mircea Malița.

Petru Romoșan: Care avusese șansa, cum mi-a spus, că s-a întâlnit din întâmplare cu Mihail Sadoveanu într-un avion spre Paris, și Mihail Sadoveanu l-a luat sub aripa lui. Trebuie știut că Mihail Sadoveanu a fost și un foarte mare mason, și un om de Stânga, dinainte din anii ʼ30, cu o mare acoperire după 1950 și că de fapt cariera lui și punerea lui pe orbită i se datorează în mare măsură marelui scriitor Mihail Sadoveanu. Deci Malița, un om briliant, matematician, vorbitor de franceză și engleză, curent și un om foarte cultivat, a fost trimis în misiune specială de Dej, care a reușit-o, la nivelul la care a reușit-o el, e foarte rar. El n-a fost singur, apropiat de el și în aceeași vreme, în anii următori a fost Corneliu Mănescu, un general venit de la Ansamblul Armatei, care era chiar Ministru de Externe, apropiat de el era tânărul diplomat Sergiu Celac, un om care vorbea curent rusește și engleză. El a devenit mai târziu traducătorul titrat a lui Ceaușescu pe cele două limbi, dar și un diplomat cu totul excepțional dotat în același sens de om de mare cultură.

Cozmin Gușă: A și avut diverse apariții publice, prea puține după gustul meu, Sergiu Celac.

Petru Romoșan: Trebuie neapărat să-l inviți pentru că e un depozitar.

Cozmin Gușă: Ei, aș vrea, lasă că discutăm după emisiune să încerc prin tine să-l conving. Eu l-am apreciat, i-am văzut și interviuri scrise și puținele interviuri audio-video mie mi se pare un depozitar excepțional de expertiză și evenimente pe care le poate relata pentru cei care doresc să se lămurească cum au stat treburile într-adevăr.

SUA DOREAU SĂ REALIZEZE O BREȘĂ ROMÂNEASCĂ ÎN BLOCUL SOVIETIC. CARTER A DISCUTAT CU CEAUȘESCU PRELUAREA PE BURSĂ A UNEI PĂRȚI DIN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ.

Petru Romoșan: Deci deschiderea pe care românii au trăit-o din ʼ65 până prin ʼ70 sub Ceaușescu a fost de fapt lucrată de Gheorghiu Dej, Ion Gheorghe Maurer, prim-ministru, de Mircea Malița, ambasador și ministru adjunct de Externe, cu americanii care au făcut investiții importante, au dat drumul la credite, au dat drumul la tehnologie, de toate felurile către România. Iar în România între ʼ65-ʼ72 a trăit cel puțin din punct de vedere alimentar și a altor, s-a trăit foarte bine. Asta înseamnă reușită în diplomație. Înseamnă fapte care duc la un rezultat profitabil.

Cozmin Gușă: Ce reprezentam noi pentru americani în acele vremuri,  dacă poți explica prin niște întâmplări?

Petru Romoșan: Au încercat de la bun început să facă breșe în lagărul sovietic și România avea următoarea politică, simplă și a lui Dej, și a lui Ceaușescu. Cu cât erau mai brutali, mai primitivi cu populația internă, cu cât erau mai autoritari, cu atât aveau marje de libertate în plus, față de șefii de la Moscova.

Cozmin Gușă: Logic, da.

Petru Romoșan: Stăpânii sovietici își domoleau atitudinea în felul acesta și noi puteam, eventual, să negociem cu Marea Britanie, cu SUA, cu Germania un pic mai târziu, astfel că ne eliberam parțial de sub arcadele sovietice. Ceea ce nu înseamnă neapărat un lucru bun pentru populație, mai ales în ultimii 10-15 ani ai lui Ceaușescu, pentru că regimul era bun doar pentru cei care erau la putere, pentru protipendadă, pentru nomenclatură, dar nu era bun pentru populație, bineînțeles.

Cozmin Gușă: Tu ai spus un lucru foarte important și anume că Statele Unite urmăreau în acele vremuri, prin România, să realizeze o breșă în Blocul sovietic care includea, aici, desigur, și țările membre ale Tratatului de la Varșovia.

Petru Romoșan: În ʼ79 când Carter l-a invitat pe Ceaușescu,se spune că americanii au încercat să facă o breșă economică prin România, să preia parte din economia românească și s-o pună pe bursa americană. Erau și niște prețuri mari oferite, sume foarte mari, de miliarde de dolari la vremea respectivă. Atunci a și ieșit vorba celebră a Elenei Ceaușescu, „Mă Nicule, ăștia vor să ne cumpere”.

Cozmin Gușă: Da, am mai auzit vorba asta celebră. Și vreau să vorbim imediat despre rolul Elenei Ceaușescu că este unul foarte important, dar te întreb, conform analizelor și discuțiilor tale această intenție a americanilor de a crea o breșă mizând pe România, s-a transformat în România într-o strategie de a accepta „invitația la dans” a americanilor? Adică am avut o strategie de stat prin care doream să „dansăm” din punct de vedere diplomatic cu ei?

Petru Romoșan: E posibil ca la nivel oficial, e sigur că Sergiu Celac n-are de ce să mintă, la nivel oficial să nu se fi discutat lucrurile astea, pentru că discutându-se la nivel oficial, se aflau imediat și la Moscova. Dar din punct de vedere al americanilor ele s-au discutat dincolo de conversațiile oficiale.

ELENA CEAUȘESCU ERA AGENT SOVIETIC, GHIDONATĂ PRIN GHIZELA VASS. NICOLAE CEAUȘESCU ERA SUB INFLUENȚA LEGIONARILOR. AMERICANII VROIAU SĂ-L PUNĂ PE ADRIAN PĂUNESCU PREȘEDINTE, PE CARE-L RECRUTASERĂ CÂND ACESTA ÎL TATONA PE MIRCEA ELIADE.

Cozmin Gușă: Ai pomenit-o pe Elena Ceaușescu și vreau să facem și mai dinamic dialogul ăsta, ea avea niște păreri extrem de ferme, de tip sfertodoct, dar în afara acestui primitivism a fost creditată cu o mare influență asupra lui Nicolae Ceaușescu și vorbim aici pe aliniamentul de politică externă. S-a mai speculat și avea un avantaj sexual asupra lui. Care este adevăratul atu din unghiul tău, care ai studiat, al Elenei Ceaușescu în fața lui Nicolae Ceaușescu?

Petru Romoșan: Elena Ceaușescu ar fi fost la acea vreme un agent de primă mână a sovieticilor care o avea ca asistentă și releu pe Ghizela Vass.

Cozmin Gușă: Mătușa lui Bogdan Olteanu.

Petru Romoșan: Bogdan Olteanu, da. Iar Ceaușescu fusese în bună măsură prins de legionari, pe care el încercase să-i recruteze în ʼ68-ʼ70 și legionarii se lăsaseră recrutați, dar de fapt ei îi recrutaseră pe recrutori.

Cozmin Gușă: Aici putem să îl enumerăm pe viitorul miliardar Iosif Constantin Drăgan care a fost prins într-o postură de colaboraționist cu regimul Ceaușescu?

Petru Romoșan: Da, în unele ocazii el era depozitarul banilor legionarilor. Dar, la vremea respectivă cei mai importanți din liderii legionari erau alții, primul era Vintilă Horea la Madrid, cel mai important intelectual era Mircea Eliade, chiar dacă el nu era un legionar direct, dar era un naționalist, oricum.

Cozmin Gușă: Sigur.

Petru Romoșan: Păunescu a fost trimis să-l recruteze pe Eliade, americanii au prins lucru acesta și se pare că l-au recrutat ei pe Păunescu, lucru care încă n-a ieșit la suprafață, deși foarte multă lume a văzut documentele.

Cozmin Gușă:  Vorbim despre poetul Adrian Păunescu, cel care a avut în epocă, reamintesc pentru ascultătorii noștri, posibilitatea de a organiza acele mari cenacluri cu zeci de mii, sute de mii de spectatori, nu mai vorbesc de radio-ascultători, Cenaclul Flacăra.

Petru Romoșan: Pentru că era un proiect prin care de fapt americanii intenționau să-l înlocuiască pe Ceaușescu cu Păunescu.

Dar revenim și discutăm pe scurt. Proiectul american din ʼ78, cu invitația lui Ceaușescu la Washington, a debutat pe fondul în care aveam o imagine proastă deja în Occident, din cauza politicii interne. Dar, pentru că era mai îndepărtat și mai independent de Moscova, cum spuneam mai devreme, printr-o politică foarte dură față de populația internă, americanii au crezut că pot să pătrundă în lagărul socialist prin România. Ceea ce au ratat, ratând vizita de la Washington, dar apoi l-au invitat și la Londra, la partenerii lor, la prietenii lor, la verișorii lor mai mari, britanicii, unde Ceaușescu a ajuns în caleașca reginei. A fost și Sergiu Celac în caleașcă cu regina și cu Nicolae Ceaușescu. N-au reușit nici acolo. Pretextul în Marea Britanie ar fi fost că se punea la cale o afacere cu o fabrică de avioane. De fapt eu cred în continuare că s-a repetat tentativa de pătrundere a americanilor în  Europa de Est, ratată din nou, după care ei au reușit prin Polonia și cu Solidaritatea, așa a apărut Solidaritatea în Polonia în ʼ80.

PRIN FUGA LUI PACEPA, KGB-UL A DEFECTAT RELAȚIA RO-SUA. PACEPA A FUGIT CÎND CARAMAN SE PREGĂTEA SĂ-L ARESTEZE, PENTRU FAPTE DE CORUPȚIE.

Cozmin Gușă: Aici am două lucruri pe care vreau să le discutăm pentru că e foarte important trecutul diplomatic româno-american. Părăsindu-se Proiectul România în favoarea Proiectului Polonia care a fost potențat și prin prezența Papei Ioan Paul al II-lea, polonez de origine, în fruntea bisericii catolice.

Petru Romoșan: S-a lucrat direct CIA – Papa – Polonia, asta a fost.

Cozmin Gușă: Am aici două lucruri pe care vreau să le dezbatem pentru că este foarte interesant: în accepțiunea a ceea ce-ai spus până acum, noi putem să privim, și eu am avansat această ipoteză acum două săptămâni, trei săptămâni, noi putem să privim Proiectul Pacepa, ca pe un proiect de inspirație KGB-istă pus să defecteze consolidarea relațiilor româno-americane, dedicate așa cum am discutat noi în această emisiune, creării unei breșe în Blocul sovietic, respectiv a Tratatului de la Varșovia. Ce opinie ai, sau dacă te-ai duce spre această ipoteză, prima întrebare?

Petru Romoșan: Da. Numai că nu trebuie ignorată nici partea cealaltă, aceea că Pacepa care era un maestru al corupției, importa diverse lucruri de lux din Occident cu care mituia pe politicienii de la București, o mituia pe Elena Ceaușescu, de care era mult mai apropiat decât de Nicolae Ceaușescu. Deci el era sub anchetă. Cel care conducea…

Cozmin Gușă: Pacepa era sub anchetă înainte de a pleca din țară, a fugi.

Petru Romoșan: Era faimosul general Mihai Caraman, tocmai venise noul șef adjunct la Interne era generalul Alexandru Dănescu, dacă nu-i greșesc numele, Dănescu în orice caz.

Cozmin Gușă: Dănescu în orice caz, nici eu nu mai știu dacă e Alexandru sau altfel, dar Dănescu, știu.

Petru Romoșan: Și se pare că generalul Caraman era la două zile de a-l aresta pe Pacepa. Deci lucrurile sunt mai complexe. Sigur că Pacepa a făcut oricum parte dintr-un plan de sabotare a relațiilor care începuseră să fie prea bune între România – Ceaușescu și SUA. Și au reușit să arunce în aer toată povestea asta.

UNUL CA ȘI COLDEA AR PUTEA DEFECTA ȘI MAI TARE RELAȚIA CU SUA, PE MODELUL PACEPA. BOGDAN AURESCU N-A CÂȘTIGAT NICIUN PROCES, COMPANIILE DIN PETROL AU FĂCUT-O.

Cozmin Gușă: Este evident că așa s-a întâmplat. Și vin cu a doua provocare, Petru, și zic așa: astăzi ne aflăm într-un moment în care parteneriatul strategic cu Statele Unite în această zonă a fostelor țări comuniste, într-o zonă de postcomunism a Tratatului de la Varșovia, acest parteneriat strategic este afirmat foarte tare, cu subiect și predicat, doar de către România.

Petru Romoșan: Americanii sunt foarte interesați de România mai ales din punct de vedere militar și din punct de vedere al poziției geo-strategice,pentru că rămâne faptul că Marea Neagră e balta mare a Rusiei, prin care se poate ajunge foarte repede în locuri strategice.

Cozmin Gușă: Sigur. Vreau să și finalizez ca să spun întrebarea. Vreau să mai spun așa în mod evident, dacă până ieri bastonam cu și fără motiv, și oricum fără profit, Federația Rusă, ne-am apucat de câteva luni de zile să bastonăm, să refuzăm China, apropo de Eurasia care se redefinește altfel în aceste zile. Și deranjăm China în mod deloc întâmplător, într-un beneficiu simbolic al Statelor Unite, deloc în beneficiul economic al României. Mergând pe ideea discuției pe care am purtat-o până acum, crezi că la fel ca-n anii ʼ70, în diplomația Statelor Unite, a Departamentului de Stat, ne-a fost hărăzit un rol similar de a sparge acest front est-european care mai degrabă este antiamerican, dacă vedem poziționarea Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei,  Bulgariei, singularitatea fiind România? Adică repetăm cumva istoria, ne putem aștepta la evenimente de tipul Pacepa într-un fel sau altul? Habar n-am. Unul ca și Coldea să defecteze pus de ruși, să facă ceva, dacă Coldea o fi cu americanii sau cu rușii, nu mai știe nimeni.

Petru Romoșan: Posibil, această deprofesionalizare teribilă a întregii clase politice românești, a dus și la o decădere vizibilă a Serviciilor Secrete. Paranteză, apropo de relația China, ea s-a schimbat la 180 de grade în SUA, de o lună de zile Joe Biden și administrația democrată e mult mai deschisă și mai aproape de China, e mult mai dură, violentă față de Rusia. Deci noi suntem cu vreo 4-5 luni în urmă deja, adică nu știm să citim ce se întâmplă. N-avem profesioniști, n-avem meseriași.

Cozmin Gușă: Dar asta nu înseamnă că nu vom fi atrași într-un joc pentru că este cu atât mai grav ce spui tu, că nu știm să citim ce se întâmplă, dar la cât de activi suntem, facem prostii pe bandă rulantă. Vreau să-ți reamintesc declarațiile, băiatului ăsta de la Externe care, hodoronc-tronc, cum se întâmplă ceva prin lume, iese cu declarații de condamnare, fie că e vorba de Rusia, fie că e vorba de China, lucruri care obligă însă România, diplomația românească per ansamblu.

Petru Romoșan: Acest domn ministru de Externe al nostru care unii l-au și lăudat că nu știu ce proces la Marea Neagră ar fi câștigat, nu l-a câștigat el procesul ăla, l-au câștigat managerii din petrol, marile companii străine, să nu fim naivi, totuși. Dar domnul ăsta e destul de cacofonic, cam tot timpul.

Cozmin Gușă: Dar și-a impus voința. Gruparea lor de cacofoniști, că nu există asta în dicționar, dar o folosim ca atare etichetă în această emisiune. Și-a impus, spre exemplu, noul ambasador în Statele Unite, este de notorietate că acest consilier a lui Iohannis este într-o relație de frăție, de pace și frăție, cu Bogdan Aurescu și este noua propunere de ambasador în Statele Unite. Pe care, de asemenea, te-aș ruga s-o analizezi pentru că oricât de mult ar fi decăzut America în plan global mondial, atâta vreme cât noi definim relația cu America ca fiind parteneriatul strategic al României, ar fi trebuit să ne concentrăm la niște personalități puternice, de anvergură, ori domnul ăsta care și-a făcut fratele deputat, consilierul lui Iohannis nu cred că este într-o asemenea poziție, perspectivă.

MURARU ESTE O PROPUNERE JIGNITOARE PENTRU AMERICANI, DAR PRIN ASTA IOHANNIS ARATĂ CĂ SE ORIENTEAZĂ CĂTRE GERMANIA.

Petru Romoșan: Asta e prima numire care ne poate da indicii de reorientare puternică a intereselor României prin președintele Klaus Iohannis către Germania. Sună și ca o palmă dată Departamentului de Stat, de bine de rău George Maior era un om de Stânga, avea relații foarte bune cu Partidul Democrat, cu Nuland, acum dacă au venit ăștia, l-au și retras, pare gafă, dar nu e.

Cozmin Gușă: Adică tu spui că Iohannis face o propunere rușinoasă, de tipul bate șaua să priceapă iapa, nu prea ne interesează relația cu voi, îl trimit pe ăsta acolo, sau sunt alte mecanisme?

Petru Romoșan: Da, vi-l trimit pe ăsta, care oricum e omul meu, are acces la mine, ceea ce trebuie să vă mulțumească. Adică e o numire politică, bineînțeles, asta înseamnă. E o numire cum a fost și Zuckerman, în oglindă, Zuckerman a fost omul lui Trump și a fost numit aici fără să fie un diplomat de carieră. Muraru n-a făcut nici o zi de diplomație, n-a făcut decât carierism și arivism care, mă rog, până la un punct seamănă cu diplomația, dar nu total.

DIPLOMAȚIA NOASTRĂ A FOST FĂCUTĂ PRAF SUB IOHANNIS. AM REZOLVAT PROBLEMELE SUA SAU GERMANIEI, DAR FĂRĂ BENEFICII PENTRU NOI.

Cozmin Gușă: Ajungând în acest punct putem să spunem că suntem într-o perioadă de inflexiune a unei politici externe, în special pe partea cu Statele Unite, ne putem aștepta la surprize deloc plăcute, având în vedere ipoteza pe care ai avansat-o. Dar acum vin și zic: ce fel de politică externă mai avem noi totuși că discutăm despre ambasadori, discutăm despre schimbări, discutăm despre permutări dar noi, din analizeze pe care tu le faci zilnic și ești foarte harnic în a discuta, în a citi, în a analiza, ce politică externă mai avem noi astăzi?

Petru Romoșan: Părerea mea că în afara faptului de a trimite niște prieteni și niște favoriți să trăiască în diverse capitale altfel ei neavând ocazia să ajungă pe acolo în niciun fel, eu nu prea văd altceva la ce-a făcut Iohannis. Cazul lui Hurezeanu în Germania, e excepție, prestația lui a fost bună și pentru c-a fost discret. Un diplomat trebuie să fie discret într-adevăr, nu poate să facă discuții la Gold FM, trebuie să stea retras.Dar nici în cazul lui n-am auzit de nicio reușită, ceva care să aducă ceva în avantaj către România, că asta ne interesează, ăsta e rostul trimiterii oamenilor în afară. Nu se obține nimic. Ba dimpotrivă, bunele relații care le-am avut, vrând-nevrând, că eram în același lagăr cu rușii și cu chinezii, le-am făcut praf. Noi nu mai exportăm în Rusia, exemplul total de eșec.

Cozmin Gușă: Bun, hai să luăm prima componentă s-o definim într-un mod frust. Tu spui: aspectul mercantil, în sensul pozitiv al cuvântului mercantil, al apărării intereselor și promovării intereselor economice românești, nu există în diplomația românească și l-ai luat pe cel mai reprezentativ, pe Emil Hurezeanu despre care zici că nu a prezentat nici un rezultat. E corect?

Petru Romoșan: Eu nu cunosc, poate sunt.

Cozmin Gușă: Bun, hai să trecem la următorul aspect, cănnici eu nu cunosc, și mă consider un bun cunoscător, dacă aș cunoaște te-aș contrazice eu. Dar sunt în postura în care și eu citesc la fel de mult, și mă interesez și discut cu lumea, dar nici eu nu cunosc avantaje economice adică despre aspectul mercantil pozitiv, nu avem ce aprecia. Hai să mergem mai departe, pe cel de influență strategică, adică o diplomație care acționează – ca să înțeleagă toți ascultătorii – ca un fel de agenție de PR, rezolvă niște probleme pe care alții nu pot să le rezolve.

Petru Romoșan: Asta sigur au rezolvat, dar au rezolvat pentru alții, în principal probabil pentru Germania, dar nu pentru noi. Sau pentru SUA în țările arabe sau în alte țări greu accesibile pentru ei.

Cozmin Gușă: Deci politica externă s-a mișcat în direcția asta dar fără beneficii pentru noi.

Petru Romoșan: I-au servit pe alții, dar nu ne-au servit pe noi. Nu văd, nu văd decât cheltuieli și cheltuielile cât ar fi ele de nemulțumitoare pentru cei trimiși în afară, sunt totuși foarte mari. Și, mă rog, Sergiu Celac s-a exprimat în sensul acesta spunând: domne nu e bine să închizi o ambasadă pentru că o redeschizi foarte greu. De acord. Bine e să o ții chiar la foc mic, așa costă mai puțin decât s-o redeschizi. Dar dacă o ții deja de 30 de ani, totuși e cam mult, nu? Cam asta. Și oamenii ăștia se simt foarte bine, se mută din servicii secrete în diplomație, din partide în servicii, ș.a.m.d. Care e rostul? Rostul e de a da cașcaval prietenilor, altul nu văd.

Cozmin Gușă: Hai să discutăm atunci despre cauza acuma pe final și să te întreb în felul următor: nu suntem mai proști sau mai puțin pregătiți decât alții. Eu cunosc bine și diplomația internațională, cunosc bine și mediul politic internațional și aici, și în Statele Unite, și în Rusia și chiar și în China am vizitat aceste țări și am stat mult acolo și cu cine trebuie am stat de vorbă. Totuși care este cauza, motivul acestei timorări, acestei lașități.

Petru Romoșan: Deprofesionalizărea poate.

Cozmin Gușă: Nu cred că este numai asta, c-am avut și oameni buni pe care puteam să-i promovăm și i-am retras. Adică funcționează așa un soi de barometru care indică că cineva s-ar ridica să facă treabă și imediat acel cineva este înmulțit cu zero, adică anulat. Niciodată n-am avut promovați premianți, îmi pare rău, chiar și despre Mircea Geoană pot să vorbesc în felul ăsta. Mircea Geoană are o evoluție de timp nevertebrat la vârful NATO, ca secretar adjunct acolo. Nu avem exemple. Deci noi practic deși avem un potențial geo-politic – și vorbesc în calitate de geo-politician și teoretician al potențialului României – remarcabil, nu-l jucăm. Este o frână pe care ne-o impunem de frică sau este o impunere pe care cei care au câștigat Războiul Rece, recte americanii, ne-au impus-o de la început și prin intermediarii europeni noi o respectăm acum, suntem cei mai disciplinați?

Petru Romoșan: Nu, e mult mai simplu, în acvariul puterii, vorbesc la noi acuma, dar e valabil și în alte părți, nu pătrund neapărat oamenii de valoare. Oamenii de valoare sperie, deranjează, creează panică și sunt ținuți jos de ceilalți care se linkează, și  fac echipe între ei, de mediocri, e adevărat. Pot să afirm asta pentru că l-am cunoscut bine pe Mircea Malița, i-am tipărit trei cărți, am avut sute de ore de discuții și el a fost, totuși, cel mai important diplomat de la Titulescu încoace. L-am cunoscut foarte bine și pe ambasadorul Sergiu Celac, pentru care am o mare afecțiune. E un om care, să spun în treacăt, cunoaște foarte bine poezie, e traducător de poezie, e un om foarte, foarte sensibil și foarte fin. Stăpânește cu desăvârșire engleza și rusa. Citește literatura rusă în original. Citește literatura engleză în original, bineînțeles. Deci l-am cunoscut și pe celebru Călin Georgescu căruia i-am tipărit niște cărți și care a fost foarte implicat în Clubul de la Roma, în ministerul de Externe, a fost angajat ONU important. Apropo, el avea obsesia întemeiată că noi ar trebui să fim membri ai OECD, OECD este organizația economică echivalentă a NATO care e din punct de vedere militar, asta e din punct de vedere economic. Pentru noi ar fi mult mai profitabilă apartenența la OECD, decât la NATO. Alte țări, mai puțin importante decât România, mai puțin bogate decât România sunt membre. Acolo se hotărăsc marile afaceri, acolo se redistribuie bani, mulți. N-am făcut nimic în direcția asta și sunt multe alte lucruri. Nu suntem pe nicăieri, asta e problema.

FRANȚA E ÎN CEA MAI PROASTĂ FORMĂ, NU POATE AVEA INFLUENȚĂ ÎN ROMÂNIA. CIOLOȘ E UN MEDIOCRU FOLOSIT ȘI DE MACRON, DAR TOCMAI DATORITĂ MEDIOCRITĂȚII ARE ȘANSE SĂ AJUNGĂ PREȘEDINTE.

Cozmin Gușă: Din nefericire aș fi vrut să ajungem la o concluzie mai amplă și mai pozitivă, nu putem. Ultima întrebare pentru astăzi, și sper să ne mai reauzim pentru ascultători și altă dată, este prin prisma faptului că tu totuși ai trăit în Franța mai mult de 10 ani. Și poate că ascultătorii au și văzut o anumită obișnuință a ta de a pronunța anumite cuvinte cam cum se pronunță acolo, mai franțuzit așa, spune-mi te rog, pe scurt, cum vezi rolul Franței în relația cu România, având în vedere tradiția și dacă francezii vor fi activi, cum au fost și în 1989, spre exemplu, în a juca pe terenul românesc și dacă va fi posibil pentru ei să joace în această competiție cu Germania în primul rând, și cu Statele Unite în al doilea rând?

Petru Romoșan: Franța se găsește în momentul ăsta într-unul din momentele cele mai proaste ale istoriei ei, mai ales de la alegerea lui Emmanuel Macron încoace, care e o alegere foarte asemănătoare cu cea a lui Biden, ca să nu insist mai mult. Deci, în condițiile astea Franța e complet supusă Germaniei, e complet  dominată de Germania, dominată în primul rând prin moneda euro. Euro e moneda prin care Germania conduce Europa. Toate țările din Sud, iar Franța e pe jumătate o țară din Sud, pe jumătate din Nord, Italia, Spania, Portugalia sunt completamente năucite de această monedă arbitrară, teoretică, nedublată de minister de Finanțe, etc.

Cozmin Gușă: Știm.

Petru Romoșan:  Eu știu poveștile cu Cioloș, care ar fi mare sculă în Franța, eu nu cred chestia asta, cred că e un personaj total secundar, sigur e folosit de Macron, sigur că e căsătorit cu o cetățeancă franceză, și vorbește cât de cât franceză, dar mediocritatea personajului nu cred că poate duce prea departe, decât eventual să-l facă președintele României. În România mediocrii pot ajunge președinte, nu e o problemă.

Cozmin Gușă: Deci tu spui că el nu este într-adevăr omul establishment-ului solid al francezilor, ci alții de la noi ar fi.

Petru Romoșan: Și nu al Franței adevărate, ci al Franței care s-a suprapus și care năucește, o năucește pe cea adevărată astăzi, și care nu cred că e durabilă și cred că curând francezii se vor dezbăra. Eu nu cred că va mai dura foarte mult UE. După cum când îi văd pe ai noștri, în frunte cu Mugur Isărescu, încercând să introducă euro la noi, când lumea încearcă să scape disperată de el, mi se pare că sunt complet în irealitate, cu totul.

Cozmin Gușă: Cu această irealitate încheiem emisiunea de astăzi, sper c-a fost spectaculoasă, eu m-am simțit foarte bine, mulțumesc mult Petru Romoșan.

Petru Romoșan: Eu vă mulțumesc.

Sursa: cozmingușă.net

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top