RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
Așa cum l-a conceput Guvernul Cîțu-Kelemen-Barna, PNRR este nu doar un program de criză, ci un fel de „ajutor de înmormântare” pentru economia României.
PNRR-ul României este un plan de austeritate. Este un plan de aservire totală, de renunțare la orice urmă de suveranitate, un road map pentru înstrăinarea a tot ce a mai rămas din economia românească, în favoarea unor interese externe.
PNRR este o „Ultimă Privatizare” sub acoperire.
Ce înseamnă recenta înțelegere dintre PSD și coaliția de guvernare?
Înseamnă că PSD și coaliția își vor împărți între ei banii din PNRR.
Cine va pierde din această înțelegere secretă?
Românii, în general. Dar în primul rând pensionarii și oamenii cu venituri mici, care-și vor vedea salariile și pensiile reduse drastic.
Reformele propuse prin PNRR vizează:
- Reforma pensiilor: Creșterea vârstei de pensionare. Și așa omul e stors de puteri după o viață de muncă – cum va fi să iasă la pensie la 70 sau 75 de ani?
- Plafonarea pensiilor până la sfârșitul lui 2026, cu excepția unor creșteri infime a pensiilor minime: pensiile vor fi înghețate la nivelul actual, erodate de inflație și limitate prin eliminarea coeficientului (actualmente de 1,4) de indexare a pensiei cu salariul mediu;
- Pilonul 2 de pensii se va extinde treptat, până când, în final, se va ajunge la privatizarea întregului sistem de pensii;
- Pensiile speciale „nesimțite” actuale rămân în plată, fiind „corectate” doar cele ce vor intra în plată pe viitor (este o minciună că „nu permite Constituția”, impozitarea lor progresivă este perfect constituțională);
- Reducerea cheltuielilor publice, mai ales tăieri drastice ale bugetelor pentru sănătate și educație;
- Creșterea taxării prin eliminarea unor facilități / stimulente fiscale (pentru IT-iști, constructori, profesii liberale) privind impozitul pe venit, pe profit și contribuțiile sociale;
- Creșterea impozitului pe proprietățile persoanelor fizice;
- Plafonarea salariilor
Celelalte măsuri asumate (reforma companiilor de stat, energie verde, administrare fiscală) sunt doar planuri de privatizare și vânzare în interes străin, ambalate în retorică progresistă. Una dintre ele va fi, de pildă, privatizarea Trezoreriei Statului – aflată, de altfel, în programul de guvernare al coaliției PNL-USR.
În loc să corecteze gravele carențe care afectează România ca o metastază, măsurile din PNRR le vor accentua.
Spun asta judecând după puținul dezvăluit de Guvernul Cîțu-Barna-Kelemen, deoarece PNRR-ul este încă secret.
Inițial PNRR avea alocate 33 miliarde euro; între timp suma a scăzut la 29 miliarde euro, din care 16 miliarde sunt împrumut. Acest împrumut se va adăuga datoriei publice.
Deja nivelul datoriei publice este critic; cu împrumutul din PNRR, datoria se va apropia de 60% din PIB. Multe țări din UE au ales să nu ia împrumutul, limitându-se la partea de granturi.
De altfel, chiar și granturile vin din creșterea contribuției României la Uniunea Europeană ca stat membru, de la 1,2% la 1,4% din VNB (Venitul Național Brut), la care se adaugă o mărire temporară de 0,6% a plafonului pentru fiecare țară, mărire folosită pentru serviciul datoriei contractate de UE. Deci contribuția noastră crește la 2% în total.
România, Austria, Ungaria, Olanda, Polonia încă n-au ratificat Decizia privind Resursele Proprii a UE, pentru a cărei ratificare este nevoie de 2/3 din voturile Parlamentului. România nici n-ar trebui să o ratifice, până când PNRR nu va fi votat în Parlament. Iar fără ratificare de toate statele membre, PNRR nu intră în vigoare.
România n-ar trebui să ia partea de împrumut, deoarece riscăm să ne și îndatorăm, și să nici nu putem cheltui eficient banii împrumutați. Să nu uităm că banii trebuie contractați în următorii 2 ani (70% din granturi în 2022, restul de 30% în 2023).
Riscul ca actuala coaliție să nu poată contracta 29 miliarde în următorii 2 ani este foarte real. Este foarte probabil că o mare parte din bani se vor pierde.
Lipsa de transparență a Guvernului face din PNRR o cutie neagră complet netransparentă.
PNRR este un plan de reforme care va avea impact enorm asupra următorilor 7 ani.
El include reforma companiilor de stat și a pensiilor (cu intenția privatizării), reforma drastică a sectorului energetic și alte reforme radicale.
Este inacceptabil ca un program important ca PNRR să fie elaborat de Guvern fără dezbatere în Parlament.
PNRR trebuie trecut prin Parlament ca Lege, la fel cum este votat Bugetul de Stat în Parlament în fiecare an. Mai ales că suma este comparabilă:
Bugetul de stat pe 2021 este 35 miliarde euro (173 miliarde lei), iar PNRR 29 miliarde euro. Un PNRR egal cu încă un buget al României trebuie și el trecut prin Parlament. Nu doar prezentat, ci VOTAT.
New Generation Europe este o strategie de reformă și, tocmai de aceea, reformele și modul de alocare a părții ce revine României nu sunt simple acte tehnic-administrative, ci decizii politice cu implicații vaste. Deciziile privind tranziția verde și digitală nu sunt doar decizii tehnico-administrative, ci decizii politice cu consecințe enorme, orientând cursul României pe mulți ani înainte.
Elaborarea de politici sectoriale, macro-economice, financiare, sociale, de mediu, programe de reforme, nu sunt exerciții tehnocratice, ci decizii profund politice.
PNRR-ul trebuie supus aprobării Parlamentului sub forma unei legi. Reformele și alocările financiare din PNRR trebuie supuse dezbaterii și votului în Parlament.
Ocolirea Parlamentul e nedemocratică, anulând responsabilizarea politică – cerința Comisiei Europene ca PNRR să fie însușit (ownership) de toate forțele politice.
Parlamentul trebuie implicat pentru a avea acordul forțelor politice, controlul și luarea democratică a deciziilor, legitimitatea lor democratică.
Guvernul nu poate avea puteri discreționare. Există riscul ca fondurile nu doar să fie alocate defectuos, irosite, ci chiar să aibă efecte economice, sociale, politice negative.
În loc să facă România mai „rezilientă” la șocuri și crize, ele riscă să provoace șocuri sociale și economice.
Este periculos și total nedemocratic ca Guvernul să ia aceste decizii singur.
Guvernul trebuie să supună PNRR-ul spre aprobare Parlamentului, după încheierea negocierilor cu Comisia, dar înainte de a-l trimite la Bruxelles pentru aprobare finală.
AUR cere o largă dezbatere publică și consens politic la nivel național privind măsurile propuse, pentru a asigura implementarea lor chiar și după o schimbare de guvern, informează R3 Media.
