Reactoarele nucleare, noua armă diplomatică a Chinei

Într-un moment în care Europa, Statele Unite și Japonia s-au angajat să se retragă treptat din energia nucleară, Beijingul se pregătește să ocupe acest sector strategic și să-și extindă influența geopolitică.

La 19 martie 2021, Pakistanul a inaugurat, miercuri, cea mai mare centrală nucleară a țării, la Karachi, cu o capacitate de 1,1 GW. Suficient pentru a-și dubla puterea nucleară actuală, formată din alte patru reactoare. O nouă unitate este încă așteptată în lunile următoare, dar principalele informații de menționat sunt că acest reactor este prima tehnologie 100% chineză exportată în străinătate.

Într-un moment în care Europa, Statele Unite și Japonia s-au angajat  să se retragă treptat din energia nucleară (planul climatic al Franței, de exemplu, prevede reducerea ponderii energiei nuleare în mixul de energie electrică la 50% până în 2025) , China intenționează să profite de dificultățile industriașilor occidentali în urma dezastrului de la Fukushima din 2011, scrie Slate.

Reactorul Hualong-1 prezentat ca „cel mai înalt nivel al industriei chineze în materie de fabricație nucleară”, este astfel destinat să devină vârful de lance internațional al Chinei în acest domeniu.

Din cele 72 de reactoare nucleare aflate în construcție în lume, 30 se află în China, iar țara are în proiect încă 59, potrivit Societății franceze de energie nucleară.

China intenționează să dubleze ponderea energiei nucleare în producția sa de energie electrică la 10% în 2035, ceea ce înseamnă construirea a șase până la opt centrale pe an.

Dar după ce s-a bazat pe tehnologii străine, inclusiv pe două reactoare franceze construite în Taishan, pe coasta de sud, China intră acum în clubul restrâns al țărilor care dețin propria tehnologie a centralelor de a treia generație. Și intenționează să facă din ea un prețios instrument diplomatic.

Tehnologie mai ieftină decât cea occidentală

În timp ce Pakistanul este în prezent singurul client internațional al reactorului Hualong-1, alte zeci de țări ar fi interesate, între care Egipt, Argentina și chiar Marea Britanie (deși discuțiile au fost suspendate recent din cauza disensiunilor dintre cele două țări).

Centralele electrice chineze sunt mai puțin costisitoare și folosesc tehnici mai simple decât multe dintre cele construite în Occident”, notează analistul Nick Butler în Nikkei Asia.

De asemenea, statul chinez oferă împrumuturi și planuri de finanțare generoase guvernelor care nu au resursele necesare.

În fine, „China acoperă toate activitățile industriale nucleare care ar interesa anumite țări în curs de dezvoltare, care nu au capacitate în domeniul ciclului combustibilului nuclear sau al ingineriei”, subliniază Zhao Chengkun, vicepreședinte al Comisiei de experți din CNEA (China Nuclear Energy Association).

Noul drum al mătăsii și atomului

Dezvoltarea infrastructurii în jurul centralelor, cum ar fi alimentarea cu energie electrică, este, de asemenea, în centrul proiectului noilor „drumuri ale mătăsii” (New Silk Road), spune Nick Butler. „Reactorul pakistanez, de exemplu, este doar o verigă în coridorul economic China-Pakistan, care include multe alte proiecte, cum ar fi dezvoltarea drumurilor și a porturilor”.

Ultimul aliat neașteptat al energiei nucleare chineze este președintele SUA, Joe Biden. Necesitatea reducerii gazelor cu efect de seră, reafirmată de liderul de la Casa Albă la ultimul summit climatic din aprilie, oferă încă un argument pentru Beijingul să facă pasul în față.

„Dezvoltarea tehnologiei nucleare chineze va contribui la atingerea obiectivului neutralității carbonului în China și în întreaga lume”, dă asigurări media de stat China.org, notează Național.

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top