Scandalosul caz de retrocedare a Retezatului: APIA Hunedoara a îmbogățit familia Kendeffy

Romania Info este cenzurat pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Minds / Gab / VKontakte / Clouthub / Rumble


Fără remușcare și ignorând cu tupeu legislația. Pe fondul unui pachet legislativ stufos, și profitând de un haos evident în documentele statului generat tocmai de o disfuncționabilitate sistemică, funcționarii de la Prefectura Hunedoara, în complicitate cu alți funcționari din instituțiile hunedorene, au îmbogățit ”moștenitoarele” familiei Kendeffy. Scandalosul caz de retrocedare a așa-ziselor domenii Kendeffy din Masivul Retezat către prea mult contestatele moștenitoare ale familiei Kendeffy au reprezentat sume mari de bani, bani ai statului român, ce au ajuns în conturile acestora și ai unor terți. Terenurile și pășunile obținute prin acte de proprietate nelegale nu au fost revendicate. Vorbim despre sume fabuloase din bugetul APIA Hunedoara. 

Cu o bază constituită din acte dobândite prin complicitatea unor funcționari angajați în instituțiile hunedorene care cu un pic ”de efort” demonstrat al organelor statului ar putea fi integrați într-un grup infracțional organizat.

Rețeta câștigătoare de jefuire a avuției naționale

Rețetele câștigătoare de jefuire a statului român cunosc cote ale paroxismului. Prin complicitatea unor angajați vulnerabili sau vulnerabilizanți în puncte cheie ale instituțiilor statului, grupurile de interese ajung să-și atingă obiectivele cu foarte multă ușurință. Gravitatea faptelor este cu atât mai evidentă cu cât,, indiferent de consecință, la final acestea nu ies niciodată în pierdere. Scandaloasa retrocedare a terenurilor Kendeffy din Retezat pare la prima vedere, acum în 2021, un caz rezolvabil, cu final fericit. Terenurile și pășunile au șanse mari să revină la statul român prin anularea actelor de proprietate ilegal emise. Asta după ce instanța de la Hațeg a dat câștig de cauză reclamantei, respectiv Academia România.

Nimic mai fals, pentru că timp de 15 ani, moștenitorii împroprietăriți nelegal s-au îmbogățit din sudoarea românilor. Chair dacă pare o formulare patetică, fondurile APIA Hunedoara – sursa de înavuțire a familiei Kendeffy în baza unor acte de proprietate obținute nelegal –  sunt dobândite din bugetul acestui neam.

Așa zisele monștenitoare ale familiei Kendeffy care au deținut terenuri și pășuni în Retezat au reușit să obțină sume mari de bani de la statul român. Sume fabuloase, susțin cunoscătorii acestui caz, care din anul 2006 până în prezent au fost bine ascunse sub aparența de legalitate ticluită prin abilitatea și complicitatea instituțiilor hunedorene. Certitudinile încep însă să apară, încet-încet, mai ales că, în primă instanță, Judecătoria Hațeg a dat câștig de cauză Academiei Române și Minsiterului Finanțelor. Autorități care s-au îndreptat împotriva Instituției Prefectului și a ”moștenitoarelor” familiei Kendeffy tocmai pentru a recupera suprafețele de teren și pășuni înstrăinate ilegal încă din anul 2006.

Flagrant de evident

Pe scurt, Instituția Prefectului Județului Hunedoara a sărit peste administrațiile locale din localitățile Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori și a ”predat” 12.000 de hectare de pădure și pășune Mariei Kendeffy și  Elizabethei Pongracz.

Toată împroprietărirea s-a produs prin Comisia Județeană a acestei instituții.. Astfel, echipa de comando economic care acționează pe teritoriul României a decis ca cele două austriece să fie împroprietărite. În acest context, Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate.

Și cum viața bate filmul, cele două moștenitoare au doândit, față de actele inițiale, o suprafață de pășune de cinci ori mai mare.

Academia Română, reclamanta care a și ajuns cu statul român și cu cele două femei în instanță, a demonstrat, prin înscrisuri, nelegalitatea acestor acte de proprietate. Deținătorul de drept ai terenului, Gabor Kandeffy, al căror moștenitoare se pretindeau cele două femei, mai fusese despăgubit o dată de statul român. Situația înscrisă în istoricul acestor terenuri. Documente ignorate sau interpretate în favoarea beneficiarelor directe de către funcționarii români angajați în acel moment în Instituția Prefectului. 

O dovadă vie a interesului crescut, cu iz infracțional, al demersului prezentat stă și în mărturia unui fost prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, care a declarat pentru Gazeta de Dimineață că au existat încercări de cumpărare a sa pentru a consimți la eliberarea acestor acte de proprietate. Interpusul dintre pretinsele moștenitoare, reprezentate în România de etnici maghiari sau de terțe societăți, și Instituția Prefectului condusă de Serafinceanu era tocmai un avocat din Deva.

Prin Reforma Agrară de la 1921, cei doi frați Kendeffy, Ludovic și Gabor, au rămas fără mai toate proprietățile din Țara Hațegului. Jumătatea lui Ludovic a fost luată direct de statul român, după ce omul a ales să plece din România și să fie declarat ceea ce istoria numește „absenteist” sau „optant”.

Pe cealaltă jumătate, a lui Gabor, statul s-a făcut mai întâi co-proprietar, iar apoi i-a luat-o cu totul. Pădurea acestuia a ajuns, în anii 1940, să fie exploatată de Ocolul Silvic de stat.

În schimbul naționalizării moșiilor Kendeffy, statul român a plătit, prin Fondul Agrar, aproape jumătate de milion de coroane aur. Tone de aur pur la valoarea în bani de atunci. – investigatiimedia.ro

Printre protagoniștii care au contribuit la scrierea acestei istorii contemporane se numără echipa de la Instiuția Prefectului Județului Hunedoara – Marius Cristian Vladu (prefect) și Attila Dezsi (subprefect), Rakossy Botond Joszef – reprezentant al Asociației Geodezilor din județul Harghita, Majai Laszlo – avocat al asociației amintite, informează Gazetă de dimineață.

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top