STARE DE ALERTA LA INFINIT – Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept somează CCR sa soluționeze rapid excepțiile de neconstituționalitate

RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:

romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble


Asociatia Coalitia pentru Apararea Statului de Drept (CASD) – condusa de avocata Elena Radu (foto 1) – ii cere Curtii Constitutionale a Romaniei sa puna capat restrangerii abuzive de drepturi si libertati la care se deda Guvernul sub pretextul starii de alerta. Mai exact, sa solutioneze de urgenta exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in legatura cu restrictiile impuse de catre Executiv in numele pandemiei.


Concret, aminteste ONG-ul in adresa trimisa Curtii marti, 6 aprilie 2021, CCR are deja pe rol 16 dosare in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate privind urmatoarele acte normative:

– Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

– Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic;

– OUG nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.

Dintre cele 16 dosare, in 6 s-a implinit deja termenul de 90 de zile de la data inregistrarii sesizarii, termen in care judecatorul CCR responsabil trebuie sa depuna raportul. In acest context, CASD ii solicita instantei de contencios constitutional ca, in cazul celor sase cauze cu termenul implinit, sa le solicite judecatorilor-raportori depunerea rapoartelor, iar apoi sa stabileasca primul termen de judecata. Iar in cazul celorlalte 10 cauze, asociatia ii cere Curtii Constitutionale sa reduca sub 90 de zile perioada de depunere a raportului, astfel incat sa fie desfiintate mai repede restrictiile abuzive, acolo unde este cazul.

Restrictii prin norme infralegale, in ciuda a ceea ce dicteaza Constitutia

In esenta, Coalitia pentru Apararea Statului de Drept argumenteaza ca, prevalandu-se de prevederile ambigue ale Legii 55/2020, Guvernul isi permite sa prelungeasca la nesfarsit starea de alerta prin hotarari de Guvern si, simultan, sa prelungeasca tot la infinit limitarea drepturilor si libertatilor fundamentale. Limitare facuta, asadar, prin norme infralegale (HG-uri), iar nu prin legi, asa cum impune art. 53 din Constitutia Romaniei.

Redam textul art. 53 din legea fundamentala:

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.

De asemenea, ONG-ul avocatei Elena Radu invoca atat nemultumirea crescanda a romanilor fata de masurile tiranice ale Executivului (nemultumire concretizata deja in ample proteste de strada, cu zeci de mii de participanti), cat si o rezolutie din noiembrie 2020, prin care Parlamentul European a criticat excesele dictatoriale sub pretextul combaterii pandemiei de coronavirus, excese practicate nu doar de Romania, ci si de alte state ale UE. De altminteri, CASD citeaza punctual mai multe pasaje din rezolutia PE si arata felul in care neregulile constatate acolo se intalnesc in tara noastra.

Inainte sa va prezentam principalele pasaje din adresa Coalitiei pentru Apararea Statului de Drept catre CCR, redam postarea de pe Facebook a ONG-ului:

Petitie online: Solicitam CCR solutionarea, in regim de urgenta, a exceptiilor de neconstitutionalitate privind dispozitiile Legilor nr. 55/2020, nr. 136/2020 si OUG nr. 21/2004

Mai multe persoane ne-au contactat, dorind sa semneze petitia pe care am formulat-o catre CCR.

In baza dispozitiilor Legii nr. 55/2020, Legii nr. 136/2020 si OUG nr. 21/2004 se instituie masurile anti-covid-19.

Avand in vedere criticile numeroase privind dispozitiile acestor legi, este necesar sa fie analizate cu prioritate, in regim de urgenta, de catre CCR exceptiile de neconstitutionalitate ridicate cu privire la dispozitiile acestor legi.

Numai in situatia in care CCR va considera criticile de neconstitutionalitate intemeiate si va declara neconstitutionale dispozitiile acestor legi, Guvernul si CNSU nu vor mai avea baza legala pentru instituirea de restrictii, iar politia, jandarmeria, etc nu vor mai putea da amenzi.

In cazul in care sunteti de acord cu petitia, puteti sa o semnati accesand link-ul:

https://www.petitieonline.com/solicitam_ccr_solutionarea_in_regim_de_urgenta_a_exceptiilor_de_neconstitutionalitate_privind_dispozitiile_legilor_nr_552020_nr_1362020_i_oug_nr_212004

PS: Observ ca mai multe persoane tasteaza gresit adresa de e-mail si nu poate fi confirmata semnatura.

Va rog sa verificati daca ati tastat corect adresa de e-mail cand semnati!”

Iata cele mai importante fragmente din adresa asociatiei catre CCR:

Avand in vedere:

I. faptul ca pe rolul Curtii Constitutionale a Romaniei se afla mai multe dosare care au ca obiect:

A. exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti a dispozitiilor Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in M. Of. nr. 396/15 mai 2020, respectiv dosarele: nr. 1160D/2020, nr. 1956D/2020, nr. 2357D/2020, nr. 2500D/2020, nr. 22D/2021, nr. 403D/2021, nr. 634D/2021, nr. 694D/2021, nr. 695D/2021, nr. 739D/2021, nr. 764D/2021, nr. 916D/2021, nr. 927D/2021.

B. exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti a dispozitiilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, respectiv dosarul nr. 2282D/2020.

C. exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti a dispozitiilor OUG nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, respectiv dosarele: nr. 1956D/2020, nr. 403D/2021, nr. 638D/2021.

II. faptul ca, invocand dispozitiile Legii nr. 55/2020, Guvernul a adoptat numeroase hotarari de Guvern prin care a instituit diverse masuri care au restrans exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale, existand numeroase critici in spatiul public referitoare la constitutionalitatea Legii nr. 55/2020, inclusiv demonstratii publice.

III. faptul ca, in temeiul Legii nr. 136/2020, se instituie carantina persoanelor fizice in contextul pandemiei COVID-19, masura care afecteaza libertatea individuala a cetatenilor, existand numeroase critici in spatiul public referitoare la constitutionalitatea Legii nr. 136/2020.

IV. faptul ca, ulterior declararii ca neconstitutionale a dispozitiilor art. 4 OUG nr 21/2004 ‘in masura in care actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta nu vizeaza restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati fundamentale’, prin Decizia CCR nr. 157/2020, Guvernul a adoptat OUG nr. 68/2020, prin care modificat OUG nr. 21/2004.

V. faptul ca Parlamentul European a adoptat Rezolutia din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul masurilor privind COVID-19 asupra democratiei, statului de drept si drepturilor fundamentale (2020/2790(RSP)), potrivit careia in urma analizei situatiei aparute in statele membre ale Uniunii Europene s-a constatat ca sub pretextul implementarii de masuri pentru combaterea pandemiei COVID-19 au fost afectate democratia, statul de drept si drepturile fundamentale. Astfel, printre altele, s-a constatat ca:

– ‘E. intrucat functionarea democratiilor si sistemul de echilibru al puterilor care reglementeaza functionarea lor sunt afectate atunci cand o situatie de urgenta sanitara genereaza schimbari in repartizarea competentelor, permitand, de exemplu, puterii executive sa dobandeasca noi prerogative, in baza carora poate limita drepturile individuale si poate exercita competente rezervate in mod obisnuit legiuitorului si autoritatilor locale, impunand, in acelasi timp, constrangeri asupra rolului parlamentelor, autoritatilor judiciare, al societatii civile si al mass-mediei, precum si asupra activitatilor si implicarii cetatenilor; intrucat, in majoritatea statelor membre, nu exista restrictii specifice in ceea ce priveste activitatea sistemului judiciar, insa masurile de restrictionare au facut aproape imposibila functionarea normala a instantelor’.

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere numeroasele critici aparute in spatiul public potrivit carora, prevalandu-se de dispozitiile generale, neclare si neprevizibile ale art. 5 din Legea nr. 55/2020, Guvernul isi aroga puteri de legiferare si adopta Hotarari de Guvern prin care restrange exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale, in conditiile in care potrivit art. 53 din Constitutia Romaniei restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale poate fi dispusa numai prin lege adoptata de Parlamentul Romaniei.

-‘F. intrucat controlul judiciar intern, completat de un control extern, continua sa aiba o importanta fundamentala, deoarece drepturile la un proces echitabil si la cai de atac eficiente raman aplicabile in situatiile de urgenta, ceea ce inseamna ca persoanele afectate de masurile de urgenta trebuie sa poata beneficia de cai de atac eficiente in cazul in care autoritatile statului aduc atingere drepturilor lor fundamentale, si ca trebuie sa se garanteze totodata faptul ca puterea executiva nu isi depaseste competentele.’

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere ca exista numeroase critici in spatiul public potrivit carora Guvernul si-a depasit competentele, restrangand drepturile si libertatile fundamentale cu incalcarea dispozitiilor art. 53 si art. 108 alin. (1) din Constitutie, iar Legea nr. 55/2020 care a fost invocata de Guvern pentru restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, nu prevede o procedura de atac care sa permita accesul la instanta intr-un termen optim pentru a se analiza incalcarile invocate de cetateni.

– ‘I. intrucat increderea in actiunile guvernelor si ale statelor este esentiala pentru asigurarea sprijinului pentru masurile de urgenta adoptate, precum si a punerii in aplicare a acestora; intrucat, pentru a atinge aceste obiective intr-un context democratic, este vital ca deciziile adoptate sa fie transparente, bazate pe date stiintifice si democratice, precum si sa existe un dialog cu opozitia, societatea civila si partile interesate si o implicare adecvata a acestora.’

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, existand numeroase critici in spatiul public potrivit carora Guvernul a adoptat hotarari de Guvern prin care s-au instituit masuri obligatorii care restrang exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale, fara sa prezinte date stiintifice si democratice pentru adoptarea masurilor pe care le-a propus si impus si fara sa respecte principiul transparentei decizionale, neavand niciun dialog cu opozitia, societatea civila sau partile interesate.

– ‘J. intrucat Comisia a monitorizat masurile de urgenta adoptate de guvernele statelor membre pe durata crizei; intrucat Presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat la 31 martie 2020 ca „masurile de urgenta trebuie sa se limiteze la ceea ce este necesar si sa fie strict proportionale. Ele nu trebuie sa se aplice pe o durata nedeterminata. In plus, guvernele trebuie sa se asigure ca astfel de masuri fac obiectul unui control regulat. Comisia Europeana va monitoriza indeaproape, intr-un spirit de cooperare, aplicarea masurilor de urgenta in toate statele membre’ si ‘intrucat comisarul Didier Reynders a facut o declaratie similara la 26 martie 2020’.

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere criticile din spatiul public potrivit carora masurile instituite prin hotararile de Guvern nu respecta principiul necesitatii si proportionalitatii, nefiind indicat in notele de fundamentare ale HG-urilor vreun argument in acest sens, precum si criticile potrivit carora, cu toate ca formal masurile sunt instituite pentru o perioada limitata de 30 zile, in realitate perioada pentru care sunt instituite masurile se prelungeste in mod unilateral de catre Guvern, din 30 in treizeci de zile, fara nicio consultare, fara prezentarea vreunei justificari privind necesitatea si eficienta masurilor in combaterea transmiterii virusului SARS-COV-2 si fara existenta vreunui control.

– ‘L. intrucat Comisia de la Venetia recomanda ca „declaratiile sau masurile care nu au un termen-limita specific, inclusiv cele a caror suspendare este conditionata de depasirea situatiei exceptionale, nu ar trebui sa fie considerate legale daca nu exista o reexaminare periodica a situatiei’.

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, existand numeroase critici in spatul public potrivit carora nu exista o reexaminare periodica efectiva a masurilor instituite, Guvernul dispunand si prelungind aplicabilitatea a diverse masuri in mod unilateral, fara nicio consultare, fara prezentarea vreunei justificari privind necesitatea si eficienta masurilor in combaterea transmiterii virusului SARS-COV2 si fara existenta vreunui control.

– ‘M. intrucat masurile de urgenta trebuie sa fie nediscriminatorii, iar guvernele nu trebuie sa foloseasca masurile legislative de urgenta pentru a impune limitari ale drepturilor fundamentale; intrucat guvernele trebuie sa intreprinda, de asemenea, o serie de actiuni suplimentare pentru a reduce potentialul impact negativ pe care astfel de masuri l-ar putea avea asupra vietii oamenilor’.

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere criticile din spatiul public potrivit carora de la instituirea starii de alerta, de circa 1 an, Guvernul a procedat numai la instituirea de masuri care restrang drepturi si libertati fundamentale, singurul argument invocat fiind acela ca exista o presiune asupra sistemului medical ca urmare a numarului de cazuri. Totodata, exista critici in spatiul public potrivit carora Guvernul nu a intreprins actiuni suplimentare pentru cresterea capacitatii de raspuns a sistemului medical, in conditiile in care din punct de vedere financiar a contractat numeroase imprumuturi, crescand datoria publica a Romaniei cu peste 130 miliarde lei.

– ‘O. intrucat controlul parlamentar a fost limitat in majoritatea statelor membre ca urmare a utilizarii unor competente executive exceptionale, in timp ce rolul jucat de parlamentele din anumite state membre a devenit unul secundar, permitand guvernelor sa introduca rapid masuri de urgenta fara un control suficient’

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere faptul ca dupa instituirea starii de alerta in temeiul Legii nr. 55/2020, prin decizia CCR nr. 457/2020 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 4 alin. (3) si (4) din Legea nr. 55/2020. Aceasta deoarece fata de mecanismul initial al Legii nr. 55/2020 care prevedea, intr-o prima etapa, stabilirea de catre Guvern a masurilor care urmau sa se instituie in perioada starii de alerta, iar in a doua etapa, aceste masuri urmau sa fie supuse controlului parlamentar, Parlamentul putand sa le revizuiasca, incepand cu 01 iulie 2020, cand s-a publicat in Monitorul Oficial decizia CCR nr. 457/2020, s-a ajuns in situatia in care puterea executiva – Guvernul sa dispuna orice masuri restrictive de drepturi si libertati fundamentale, fara niciun control parlamentar.

– ‘R. intrucat libertatea de circulatie a fost restrictionata in toate statele membre prin autoizolare obligatorie sau recomandata si prin interzicerea deplasarilor pentru motive neesentiale; intrucat, ca raspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre au reintrodus controalele la frontierele interne, au inchis partial sau total aceste frontiere sau le-au inchis pentru anumite categorii de calatori, inclusiv pentru cetateni ai UE si membri ai familiilor acestora, precum si pentru resortisanti ai tarilor terte care isi au resedinta pe teritoriul lor sau pe cel al unui alt stat membru; intrucat a existat o lipsa clara de coordonare intre statele membre si cu institutiile Uniunii atunci cand au fost introduse aceste masuri; intrucat unele state membre au introdus restrictii ilegale si discriminatorii prin faptul ca nu li s-a permis resortisantilor unui alt stat membru al UE sa intre pe teritoriul lor’.

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere criticile din spatiul public potrivit carora Guvernul instituie din ce in ce mai multe masuri obligatorii care restrang in mod excesiv libertatea de circulatie si determina izolarea obligatorie, fara nicio justificare si fara prezentarea vreunor date stiintifice potrivit carora asemenea masuri ar contribui in mod efectiv la combaterea transmiterii virusului SARS-COV2.

– ‘S. intrucat libertatea de intrunire si de asociere sunt piloni importanti ai democratiei; intrucat capacitatea de a exercita aceste drepturi a fost restrictionata din cauza regulilor de distantare sociala necesare si a masurilor de precautie in materie de protectie a sanatatii publice in majoritatea statelor membre; intrucat unele state membre au decis sa permita intrunirile in conformitate cu normele privind distantarea sociala, in timp ce altele le-au interzis in totalitate; intrucat, in unele state membre, au fost examinate legi si masuri controversate care nu au legatura cu starea de urgenta, fara ca cetatenii sa aiba posibilitatea de a demonstra in mod liber’

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere criticile din spatiul public potrivit carora prin hotararile de Guvern privind prelungirea starii de alerta s-a limitat organizarea de mitinguri si demonstratii la un numar de maximum 100 de persoane, in conditiile in care Guvernul mentine si instituie din ce in ce mai multe masuri restrictive de drepturi si libertati fundamentale care au impact negativ asupra tuturor cetatenilor Romaniei atat in prezent, cat si pe termen lung. Toate aceste masuri au determinat numeroase demonstratii, iar cetatenii sunt amendati pentru ca organizeaza si participa la aceste manifestatii.

– ‘Y. intrucat unele state membre au recurs la masuri represive disproportionate pentru a asigura respectarea efectiva a restrictiilor, cum ar fi incriminarea incalcarii masurilor de izolare si de carantina, ceea ce s-a concretizat prin aplicarea unor amenzi ridicate si intocmirea de dosare penale de durata’

Aceasta situatie este posibil sa se regaseasca si in Romania, avand in vedere criticile din spatiul public potrivit carora masurile represive sunt din ce in ce mai disproportionale, ajungandu-se la situatia in care Primul-Ministru sa catalogheze drept teroristi persoanele care critica activitatea si masurile instituite de Guvern. Totodata, numarul amenzilor date persoanelor care critica masurile instituite de Guvern este din ce in ce mai mare. Mai mult, exista din ce in ce mai multe cazuri vehiculate in mass-media de persoane internate in mod nevoluntar la psihiatrie pentru ca au criticat si au manifestat impotriva masurilor obligatorii instituite de Guvern.

VI. faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 47 alin. (5) –(7) si art. 48 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale2, termenul de judecata pentru solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate se stabileste la data depunerii raportului si nu poate fi mai mic de 30 zile.

In ceea ce priveste termenul de depunere a raportului, acesta nu poate depasi 90 zile de la data inregistrarii sesizarii, dar in situatii exceptionale, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune, dupa consultarea judecatorului – raportor, un termen mai scurt pentru depunerea raportului.

VII. faptul ca pentru parte din dosarele aflate pe rolul Curtii Constitutionale a Romaniei avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate s-a implinit termenul de 90 zile pentru depunerea raportului. (…)

Fata de cele mentionate anterior, se poate constata ca dispozitiile legilor care fac obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate sunt aplicabile, in prezent, tuturor cetatenilor Romaniei si exista numeroase critici in spatiul public potrivit carora acestea sunt lovite de vicii de neconstitutionalitate, permitandu-se astfel Guvernului sa dispuna, prin hotarare de Guvern, instituirea unor masuri obligatorii care restrang exercitiul unor drepturi si libertati fundamentale, in temeiul unor legi adoptate cu incalcarea dispozitiilor constitutionale.

In contextul pandemiei COVID-19, consideram ca ne aflam intr-o situatie exceptionala si este necesar sa fie analizate cu prioritate exceptiile de neconstitutionalitate care vizeaza legislatia aplicabila in contextul pandemiei COVID-19, respectiv Legea nr. 55/2020, Legea nr. 136/2020 si OUG nr. 21/2004. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in conditiile in care criticile de neconstitutionalitate invocate in dosarele care se afla pe rolul Curtii Constitutionale ar fi considerate intemeiate de catre aceasta, este necesar ca dispozitiile legale aferente sa fie declarate neconstitutionale si sa isi inceteze efectele, pentru a stopa o eventuala restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale in mod neconstitutional.

Din acest motiv, solicitam presedintelui Curtii Constitutionale a Romaniei:

1. in temeiul art. 47 alin. (6) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale sa dispuna judecatorilor-raportori sa depuna rapoartele in dosarele nr. nr. 1160D/2020, nr. 1956D/2020, nr. 1956D/2020, nr. 2282D/2020, nr. 2357D/2020, nr. 2500D/2020 (pentru care s-a implinit termenul de 90 zile), iar in temeiul art. 48 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale sa stabileasca termenul de judecata in aceste dosare;

2. in temeiul art. 47 alin. (8) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, dupa consultarea cu judecatorii raportori, sa dispuna reducerea termenului prevazut de art. 47 alin. (6) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale pentru depunerea rapoartelor in dosarele nr. 22D/2021, nr. 403D/2021, nr. 634D/2021, nr. 638D/2021, nr. 695D/2021, nr. 694D/2021, nr. 739D/2021, nr. 764D/2021, nr. 916D/2021, nr. 927D/2021 (pentru care nu s-a implinit termenul de 90 zile), iar ulterior depunerii rapoartelor, in temeiul art. 48 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, sa stabileasca termenul de judecata in aceste dosare”.

* Cititi aici intreaga adresa a CASD catre CCR

* Cititi aici petitia online a ONG-ului, pe care o poate semna oricine

Sursa: Lumea Justiției

Pe același subiect

Join the Discussion

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top